Ancheta DIICOT în cazul medicului Mihai Lucan: Dedesubturile transplantului de rinichi practicat la ICUTR Cluj şi mecanismul prin care instituţia a fost căpuşată/ Acuzaţii de mită şi trafic de organe

Pe lângă premierele medicale înregistrate la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal (ICUTR) Cluj-Napoca, înfiinţat în anul 2000 de medicul Mihai Lucan, activitatea desfăşurată a cuprins şi o serie de ilegalităţi care au ieşit la iveală odată cu ancheta DIICOT, aflată în desfăşurare.

Mihai Lucan, cel care a condus Institutul şi a fost apoi şeful Secţiei Transplant Renal, s-a retras de la ICUTR Cluj-Napoca la începutul anului 2017, iar noua conducere susţine că unitatea medicală se află în pragul falimentului.

La sfârşitul lunii octombrie 2017, conducerea ICUTR Cluj-Napoca a făcut apel la societatea civilă şi la mediul de afaceri să sprijine financiar unitatea, avertizând că există riscul încetării activităţii în cazul în care se vor bloca toate conturile din Trezorerie din cauza datoriilor de aproape 2 milioane de lei.

Managerul interimar al ICUTR Cluj-Napoca, Silviu Moga, declarase atunci corespondentului MEDIAFAX că institutul se află în procedură de executare silită, existând o sentinţă definitivă în acest sens.

Potrivit acestuia, situaţia grea în care se află institutul a fost cauzată de managementul defectuos din ultimii ani şi de colaborarea impusă de fosta conducere cu clinica privată LukMed, ”în urma unui contract de colaborare păgubos, care a condus la scăderea serviciilor medicale atât calitativ, cât şi cantitativ”.

Silviu Moga a explicat, vineri, corespondentului MEDIAFAX mecanismul de căpuşare a ICUTR de către clinica privată LukMed, înfiinţată de Mihai Lucan şi inaugurată în 2007. Pe site-ul clinicii, Mihai Lucan apare ca responsabil medical, iar fiul acestuia, Valerian Ciprian, este managing director. Acesta ocupă în paralel şi funcţia de şef lucrări la Secţia Clinică de Urologie Generală a ICUTR.

”În cadrul ICUTR funcţiona din 2006 un aparat de criogenie, de distrugere termică a ţesuturilor tumorale, pentru care se comandau consumabile. Începând cu anul următor, nu s-au mai făcut proceduri, dar nici aparatul nu a mai existat la institut, fiind dus la LukMed unde se desfăşurau procedurile, dar pentru care ICUTR plătea consumabilele. Adică s-au comandat consumabile pentru un aparat care nu era în dotarea institutului, acesta fiind un aspect grav”, a explicat Moga.

Potrivit acestuia, bugetul institutului este asigurat în cea mai mare parte de contractul cu CJAS Cluj, fiind prestate servicii medicale pentru pacienţii asiguraţi.

”Pacienţii sunt investigaţi, trataţi şi se face un scor pentru fiecare, iar în funcţie de aceşti indicatori se primeşte o anumită sumă de la CJAS. Suma este cu atât mai mare cu cât i se fac proceduri pacientului. Dacă ai un pacient cu adenom de prostată şi i se face o intervenţie, CJAS decontează circa 1.400 de lei, dar dacă pacientul este doar îngrijit şi nu operat, deşi suntem clinică chirurgicală, ni se decontează doar 300 - 400 de lei. Pacienţii erau internaţi la ICUTR, erau operaţi la LukMed, după care reveneau la institut şi ni se decontau sumele mici pentru îngrijire pre şi post operatorie. Uneori veneau direct de la LukMed după ce erau operaţi acolo şi erau îngrijiţi la noi. Prin acest mecanism, nefiind operaţi pacienţii la ICUTR, bugetul de la CJAS era foarte mic”, a precizat Silviu Moga.

Potrivit acestuia, pentru a se plăti de către institut utilităţile, materiale sanitare şi medicamente şi pentru bolnavii de la LukMed se deturnau fonduri din Programul naţional de transplant, deşi sumele respective aveau destinaţie clară, doar pentru pacientul transplantat şi doar pe durata internării.

”S-a mers aşa ani de zile. Din martie 2017, de când s-a sistat contractul cu LukMed, situaţia financiară a institutului a început să se îmbunătăţească. Au crescut serviciile, au crescut şi sumele primite de la CJAS iar astfel am început să şi plătim din datorii. Faptul că ICUTR a ajuns cu datorii, popriri de conturi şi executare silită se datorează, aproape în exclusivitate relaţiei păguboase cu LukMed. Acum se vede diferenţa, după întreruperea contractului bolnavii se operează la ICUTR şi avem bani mai mulţi”, a mai spus directorul ICUTR Cluj.

Un alt aspect referitor la transplanturile renale efectuate de Mihai Lucan şi echipa acestuia este cel al banilor care ar fi fost ceruţi pentru efectuarea operaţiilor, dezvăluirile fiind făcute de mai mulţi pacienţi cu identitate protejată în ancheta DIICOT.

Surse au dat exemplul unei foste paciente care ar fi reuşit să se întâlnească cu Mihai Lucan şi i-ar fi înmânat o pungă cu bani strânşi pentru transplantul renal, iar acesta i-ar fi aruncat banii pe jos spunând că sunt ”mărunţiş”.

”Femeia a fost nevoită să îşi vândă casa şi i-a prezentat actele de vânzare şi banii obţinuţi, abia apoi având loc transplantul”, au precizat sursele citate.

Un alt caz este cel al unei fetiţe de 10 ani, care avea nevoie de transplant de rinichi şi al cărei tată ar fi fost întrebat de Lucan dacă are bani, sugerându-i-se să îşi vândă casa.

”Bărbatul şi-a vândut casa, şi-a donat rinichiul fetei, dar acesta era prea mare şi nu a funcţionat. Au rămas şi fără casă şi cu banii daţi şi cu rinichiul nefuncţional. Fetiţa a şi murit ulterior”, au mai spus sursele respective.

Mihaela Bleotu, medic pediatru la un spital din judeţul Timiş, este mama unei fete care a decedat în anul 2012, Adina. Femeia a povestit presei în 2013 cum i s-a refuzat transplantul de rinichi pentru fiica sa din motive financiare.

”Noi am fost prima dată în anul 2000 la Cluj, când a fost diagnosticată fetiţa cu insuficienţă renală, dar nu am reuşit să ajungem la domnul profesor Lucan. Am întrebat atunci, am stat vreo 3 săptămâni, care este motivul şi mi s-a spus că e motivul financiar. Nu ştiu, poate că am trăit într-o naivitate, pe care acum o detest. Mi se părea că medicul trebuie să fie aşa cum ne-am pregătit fiecare. Nu ni s-a comunicat nicio sumă, ci am fost transferaţi la altă clinică şi am fost trimişi apoi la Timişoara. (...) Este decisiv foşnetul pragmatic al banilor. Ei realizează ordinea în această dezordine”, spunea atunci Mihaela Bleotu.

Aceasta a reuşit în anul 2003 să se întâlnească cu Mihai Lucan căruia i-a spus că poate că banii pe care îi dă sunt insuficienţi, dar se angajează ca tot restul vieţii să contribuie cu cât vrea medicul pentru copilul ei, dar nu a primit niciun răspuns.

Vicepreşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Emanuel Ungureanu (USR), l-a acuzat pe Mihai Lucan că ”era implicat până în gât în traficul de organe cu largul sprijin şi complicitatea SRI”.

”Sper că procurorii au un dosar în lucru şi pe trafic de organe pentru că şi în acest caz vorbim de grup infracţional organizat care are legătură şi cu desfăşurarea programului de transplant la ICUTR Cluj-Napoca. Am informaţii că banii din acest program au fost redirecţionaţi la dispoziţia lui Lucan pe secţia de Urologie pentru a acoperi cheltuielile de îngrijire a pacienţilor care veneau de la clinica privată a lui Lucan, LukMed, căreia i se spune LukFurt. Există conexiuni între Agenţia Naţională de Transplant şi furtul generalizat din bugetul ICUTR, iar organele pentru transplant puteau fi alocate discreţionar pentru anumite persoane. În mod clar nu este o legendă traficul de organe practicat de Lucan cu cetăţeni străini, care veneau pe Aeroportul Internaţional Cluj, obiectiv supravegheat de SRI”, a menţionat Ungureanu.

Un medic care a lucrat şi la LukMed şi la ICUTR a declarat corespondentului MEDIAFAX că Mihai Lucan era considerat ”atotputernic” în condiţiile în care niciodată nu a fost vizat de vreo anchetă penală.

”Îşi crease o reţea de susţinători din toate mediile, de la cel politic, la cel la serviciilor secrete, poliţie, procurori, judecători, presă, cărora le operase diverse rude. Respectivii îi asigurau spatele. Nimeni nu vorbea de şpagă, pacienţii care au fost transplantaţi iar operaţia reuşise îşi ţineau gura, iar ceilalţi nu aveau curajul să îl denunţe. Noi am fost angajaţi la ICUTR dar ni s-a pus în vedere să lucrăm şi la LukMed. Era greu să îl refuzi când primeai pur şi simplu ordin, era malefic. Te temeai că dacă spui nu, nu mai călcai în vreo sală de operaţie”, a spus medicul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)– Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi ai Direcţiei de Investigaţii Criminale au efectuat, luni, cinci percheziţii percheziţii domiciliare pe raza municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave. Două dintre percheziţii au avut loc la domiciliile lui Mihai Lucan şi ale fiului acestuia, Valerian Ciprian, situate una lângă alta.

Medicul Mihai Lucan, fiul său, Valerian Lucan, şi directorul administrativ în cadrul Institutului Clinic de Urologie Cluj-Napoca, Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, vor fi cecetaţi sub control judiciar, după ce Tribunalul Bucureşti a respins, vineri dimineaţa, cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a celor trei.

Procurorii au estimat prejudiciul în acest dosar la peste 5,1 milioane de lei.

Citeşte şi: Nou incident la metrou. Lipsă de reacţie după ce un tânăr a leşinat într-un vagon

Citeşte şi: Petre Daea, ministrul Agriculturii: Nu cresc preţurile alimentelor anul viitor

Citeşte şi: Mesajul Patriarhului Daniel de Crăciun şi Anul Nou: Să ne gândim şi la românii din diaspora

Citeşte şi: Fostul ofiţer SRI, Daniel Dragomir: Peste 80 de oameni din conducerea statului au fost ascultaţi şi urmăriţi de SRI. Ţinta ar fi fost Călin Popescu Tăriceanu/ Reacţia preşedintelui Senatului: Nu am ştiut - FOTO DOCUMENT

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Ar trebui să ne gândim serios ca ambasada României în Israel să fie mutată la Ierusalim

Citeşte şi: Dragnea spune că Guvernul va decide dacă Palatul Elisabeta va rămâne Casei Regale: E o discuţie foarte serioasă despre simboluri; Statutul Casei Regale, discutat în Parlament

Citeşte şi: Trafic blocat pe Valea Oltului, între judeţele Vâlcea şi Sibiu, în urma unui accident mortal. O maşină a luat foc

Citeşte şi: Răspunsul dat de MAE ambasadelor ţărilor UE care au semnat APELUL legat de legile justiţiei: Nicio iniţiativă nu este adoptată în lipsa unor dezbateri/ Dragnea: Vom trimite textul tradus

Citeşte şi: Ajutor de nădejde pentru Poliţia Română. Traficul rutier pe Valea Prahovei, supravegheat cu o dronă