ANI a pierdut la Curtea de Apel procesul în care a contestat calitatea de membru în PE a lui Diaconu. ANI va contesta decizia

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). De asemenea, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea ANI de anulare a procesului verbal al Biroului Electoral Central din 29 mai privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai.

"Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului BEC şi respinge în consecinţă acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes a acţiunii, precum şi a lipsei de obiect. Respinge ca inadmisibilă acţiunea în ceea ce priveşte cererea de anulare parţială a procesului-verbal al BEC din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European 25 mai 2014. Respinge în rest, acţiunea reclamantei, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată", se arată în decizia instanţei.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă, în 15 zile de la comunicare.

Judecătorii au respins ca inadmisibilă şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 din Legea 176/2010.

Această dispoziţie a instanţei poate fi atacată cu recurs în 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit articolului 25 din Legea 176/2010, "fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni".

"Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publica la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sanctionează potrivit reglementarii aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment", conform prevederilor din articolul 25.

Georgescu: ANI va contesta decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul lui Mircea Diaconu

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat vineri că instituţia pe care o conduce va contesta decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul europarlamentarului Mircea Diaconu.

Horia Georgescu s-a declarat optimist cu privire la şansele pe care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) le va avea în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor soluţiona contestaţia, semnalând totodată faptul că la nivelul curţilor de apel nu există o practică unitară în cazul unor astfel de procese.

"Noi avem cunoştinţă de opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o decizie a Curţii Constituţionale. În plus, în luna iunie, Curtea Constituţională a emis o altă decizie care a clarificat acel text de lege referitor la interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă indiferent de tipul ei. După două decizii ale Curţii Constituţionale şi cu opinia Înaltei Curţi, eu privesc optimist spre recursul pe care îl vom formula", a spus Georgescu, după conferinţa de lansare a unui sistem informatic de prevenire a conflictelor de interese în achiziţii publice.

Agenţia Naţională de Integritate a contestat în 11 iunie, la Curtea de Apel Bucureşti, calitatea de membru în PE a lui Mircea Diaconu.

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din iunie 2012, a candidat la alegerile europarlamentare, câştigând un mandat.

Totodată, potrivit unor surse, ANI a trimis atunci şi o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, în care atrage atenţia asupra incompatibilităţii stabilite de instanţa supremă.

Reprezentanţi ai PE au explicat, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul European verifică doar incompatibilităţile la nivel european, astfel că decizia trebuie să aparţină autorităţilor judiciare române.

BEC a transmis Comisiei de validare lista cu eurodeputaţii români aleşi, pe care figura şi independentul Mircea Diaconu. Potrivit procedurilor, acesta a completat declaraţia pe propria răspundere că nu mai deţine nicio funcţie în cadrul instituţiilor europene.

Diaconu şi-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent, după ce şi-a dat demisia din PNL.

ANI a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central.

Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 9 aprilie, a menţinut decizia tribunalului, hotărârea fiind definitivă.

Astfel, Mircea Diaconu a putut candida, în mai, la europarlamentare şi a câştigat un mandat de europarlamentar.

Tribunalul Bucureşti a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite.

"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a arătat tribunalul.

Instanţa bucureşteană a făcut referire, în motivare, şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că "ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".

Pe de altă parte, a arătat instanţa, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal şi sancţiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, a mai arătat instanţa, în motivare.