ANI cere cercetarea fostului vicepreşedinte al CSA Tudor Baltă pentru conflict de interese. Baltă spune că nu a existat conflict de interese

Fostul vicepreşedinte al CSA Tudor Baltă consideră că nu a existat conflict de interese atunci când a participat la şedinţa în care a fost aprobată funcţionarea unui asigurător unde este acţionar, pentru că avea alte atribuţii şi acţiunile reprezentau doar 0,9% din capitalul societăţii.

"În opinia mea, nu am fost în conflict de interese atunci când am participat la şedinţa în care asigurătorul CARE România a primit autorizaţia de funcţionare. În calitate de vicepreşedinte al fostei Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) aveam atribuţii în coordonarea Fondului de Garantare şi în domeniul reglementărilor contabile. Atribuţiile privind autorizarea unei companii de asigurare sau a unui broker de asigurări erau de competenţa preşedintelui CSA şi a celuilalt vicepreşedinte CSA", a declarat Tudor Baltă pentru MEDIAFAX.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Tudor Baltă a participat, în calitate de vicepreşedinte al CSA, la şedinţa Consiliului din 3 august 2010, în cadrul căreia s-a aprobat cererea Companiei de Asigurări Reasigurări Exim (CARE) România SA de obţinere a autorizaţiei de funcţionare ca societate de asigurare, în condiţiile în care deţine 30.000 de acţiuni la această firmă.

Tudor Baltă a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în perioada 28 iunie 2006 - 29 aprilie 2013, a precizat ANI, într-un comunicat de presă remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Astfel, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa să verifice dacă există indicii privind săvârşirea de către Tudor Baltă a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de articolul 253 indice 1 din Codul Penal.

Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".

Baltă mai spune că pachetul de acţiuni deţinut la CARE România SA la momentul autorizării reprezenta 0,9% din capitalul social al companiei.

"Conform Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, pentru a fi incompatibil, ar fi trebuit să deţin peste 10% din capitalul social al CARE România. Aceste acţiuni le-am primit de la Eximbank România (care deţine peste 90% din acţiunile CARE România - n.r.) pentru că am fost membru în Consiliul de Adinistraţie al băncii în perioada 2000-2004. N-am ascuns niciodată faptul că deţin aceste acţiuni, declaraţiile de interese fiind o dovadă în acest sens", a spus fostul vicepreşedinte al CSA.

Potrivit datelor fostei CSA, Consiliul instituţiei a fost condus, în anul 2010, de Angela Toncescu - preşedinte, Constantin Buzoianu şi Tudor Baltă - vicepreşedinţi şi Albin Biro, Dan Constantinescu, Daniela Popa şi Corneliu Silviu Moldoveanu - membri.

ANI a precizat că Tudor Baltă a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

Potrivit prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritate administrativă autonomă, de specialitate, care îşi exercită atribuţiile prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, se mai arată în comunicatul ANI.