ANUL ŞCOLAR 2017-2018: Peste 2,3 milioane de copii încep cursurile | Mii de elevi sunt întâmpinaţi de profesori în clădiri vechi, neautorizate, fără apă şi cu toaleta în curte - HARTĂ INTERACTIVĂ

VEZI MAI JOS HARTA INTERACTIVĂ UNDE ŞCOLILE AU TOALETE ÎN CURTE

Elevii care locuiesc în cartierele din cele patru oraşe din Bistriţa-Năsăud au condiţii mai proaste la şcoală decât miile de elevi care învaţă la sat, iar autorităţile locale nu intenţionează să schimbe situaţia, preferând să închidă unităţile de învăţământ decât să le reabiliteze.

Anul şcolar începe fără ca elevii să aibă minime condiţii de igienă: în clădiri neautorizate, fără apă potabilă şi cu toalete de lemn, în curte, folosite atât de copii, cât şi de profesori.

Şcoala Generală din cartierul Slătiniţa, situată la 5 kilometri de centrul Bistriţei nu a obţinut nici în acest an şcolar autorizaţie de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, iar elevii care învaţă aici nu au cele mai elementare condiţiile cerute de lege. Şcoala nouă din localitate a fost închisă în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile au stabilit ca elevii de gimnaziu să fie aduşi la Bistriţa pentru a-şi continua studiile, aşa că preşcolarii şi elevii din ciclul primar au fost mutaţi într-o clădire veche a şcolii, care nu are geamuri termopan, este insuficient luminată şi nu are încălzire centralizată.

Şcoala are o toaletă de lemn, în fundul curţii, iar muncitorii o vopsesc înainte de începerea fiecărui an şcolar, însă alte investiţii nu se fac.

Pentru o altă şcoală din Bistriţa-Năsăud, cea din Slătiniţa, autorităţile locale nu au în plan să facă investiţii majore în următorii ani din cauza numărului tot mai mic de elevi.

„Primăria Bistriţa alocă bani doar pentru lucrările de reparaţii curente, nu pentru investiţii la şcoala din Slătiniţa, neexistând în plan să se facă alte lucrări în afară de igienizările şi reparaţiile curtente. Elevii din Slătiniţa, începând cu clasa a V-a sunt aduşi la şcoală la Bistriţa, cu microbuze, aici rămânând numai preşcolarii şi elevii claselor I - IV şi aceştia din ce în ce mai puţini. Problemele existente la nivelul şcolii sunt de fapt problemele întregii comunităţ: lipsa accesului la apă curentă şi la canalizare, din acest motiv instituţia de învăţământ are toalete de lemn în curtea şcolii şi nu poate fi autorizată”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiul Bistriţa, Mihai Ruşti.

Potrivit acestuia, la Şcoala din Slătiniţa este adusă apă în recipiente, după începerea şcolii, astfel încât elevii şi profesorii să se poată spăla pe mâni după ce au fost la toaletă. De asemenea, există şi rezervoare de apă potabilă pentru consum.

Galerie foto

Şcoală Slătiniţa

• 

• 

• 

• 

O situaţie similară exista şi la Figa, un cartier al oraşului Beclean, unde elevii şi profesorii încep şcoala în aceleaşi condiţii cu cele din anii trecuţi: într-o clădire veche, fără apă şi cu toaleta în fundul curţii.

Autorităţile locale au igienizat cele trei toalete existente, una pentru profesori şi două pentru elevi, însă alte investiţii nu au fost făcute.

Deşi sunt destul de mulţi copii în Figa, majoritatea părinţilor preferă să-i trimită la şcoală la Beclean pentru că sunt alte condiţii.

„Ne-am obişnuit deja cu toaletele de lemn, care sunt rămase de pe vremea când eram noi copii şi nu mai vrem ca şi micuţii noştri să aibă aceleaşi condiţii. Suntem totuşi în 2017 şi cred că accesul la toaletă nu ar trebui să fie un lux. Nimeni nu zice nimic despre modernizarea acestora şi nici nu cred că se vor situaţia se va schimba prea curând, copiii care au rămas la şcoală în sat sunt din ce în ce mai puţini, iar cei care au rămas în sat se descurcă în timpul orelor cum pot”, spune Mia Rus, o localnică din Figa.

Elevii de la şcoala din Figa spun că cel mai greu este să meargă la toaletă în timpul iernii, atunci când e foarte frig. Pentru a nu folosi latrinele, aceştia îi roagă de vecini să îi primească sau merg la magazinul din apropiere, unde cer să fie lăsaţi să meargă la toaletă.

„Încercăm să folosim mai puţin toaletele de la şcoală, numai chiar în cazuri de maximă urgenţă mergem aici. Cel mai greu este iarna, când îngheţi de frig dacă mergi la baie. Avem noroc cu vecinii de lângă şcoală şi cu doamna de la magazin care ne mai lasă să mergem la toaletă dacă chiar avem nevoie, altfel aşteptăm până ajungem acasă”, a povestit Mihai, un băieţel din localitate.

Galerie foto

Şcoală Figa

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Nici autorităţile din oraşele Năsăud şi Sîngeorz-Băi nu se pot lăuda că le oferă condiţii mai bune elevilor din carierele Luşa şi Cormaia şi cele două şcoli îşi aşteaptă elevii în aceleaşi condiţii ca şi anii trecuţi – fără apă, fără toalete şi fără autorizaţii sanitare de funcţionare.

În Bistriţa-Năsăud, 48 de instituţii de învăţământ nu au toalete corespunzătoare şi peste 100 nu sunt racordate la reţeaua de apă potabilă.

Suceava

Doar una din trei şcoli din judeţul Suceava a primit autorizaţie sanitară de funcţionare în noul an şcolar, din cele 763 de unităţi de învăţământ doar 261 respectând condiţiile impuse de lege pentru sănătatea şi siguranţa elevilor. De altfel, Suceava este pe primul loc în topul judeţelor cu cele mai puţine şcoli autorizate sanitar.

Conform informaţiilor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Suceava, majoritatea şcolilor care au obţinut autorizaţiile de funcţionare sunt din mediul rural – 137, alte 124 de autorizaţii fiind eliberate şcolilor din mediul urban.

“Este vorba despre 84 de grădiniţe, 124 de şcoli şi 37 de licee. De asemenea, sunt autorizate sanitar şi şase unităţi de învăţământ special, o şcoală postliceală şi nouă cluburi ale elevilor”, se arată într-un raportul al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Suceava spune că situaţia din judeţ este cea mai gravă din ţară, condiţiile în care învaţă copiii clasând judeţul Suceava pe “ruşinosul loc 1”. Majoritatea unităţilor de învăţământ nu au reuşit să obţină autorizaţia de funcţionare din lipsei apei curente şi a faptului că au toaletele în curte.

“Avem 200 de şcoli care au toaletele în fundul curţii şi ne clasăm pe ruşinosul loc 1 la nivelul ţării. Cred că după noi mai este judeţul Vrancea cu probleme grave ca ale noastre. Noi suntem un judeţ mare, însă, avem mulţi copii şi multe unităţi de învăţământ. S-a reuşit accesarea unei sume de 382 milioane de lei pentru reabilitări în şcoli, majoritatea sumelor sunt accesate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. În doi ani sperăm să fim fără toalete în curte, iar copiii să aibă condiţii decente la şcoală”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, inspectorul şcolar general, Gheorghe Lazăr.

Cluj

Un număr de 29 de obiective de învăţământ din judeţul Cluj nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare din partea DSP pe motiv că au grup sanitar tip latrină, în curte, primarul comunei Recea Cristur avertizând că elevii unei şcoli riscă să cadă în latrina din curte.

“Din totalul de 653 de obiective din judeţul Cluj, sunt 29 de obiective care nu au primit autorizaţie de funcţionare din partea DSP motivul fiind existenţa grupului sanitar tip latrină. Aceste 29 de obiective sunt în sate cu număr mic de elevi, de pe raza a 20 de comune din judeţ”, au spus sursele citate.

Primarul comunei Căpuşu Mare, Gheorghe Iancu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că şcoala din satul Dângăul Mare, cu clasele I – IV, are latrină, dar urmează să fie amenajată o toaletă în incinta unităţii.

“Directoarea şcolii ar trebui să se ocupe de rezolvarea problemei, are şi bani, pentru că ce depindea de Primărie am făcut. Am achizionat şi instalat un bazin vidanjabil cu o capacitate de 15 metri cubi, iar la câţi elevi sunt ar putea funcţiona câţiva ani buni. Este apă în incinta şcolii, trebuiau doar racordurile la bazin şi amenajată o toaletă. Dar directoarea a preferat anul trecut să betoneze o parcare din faţa şcolii din centrul de comună, care a costat 60.000 de lei, în loc să amenajeze o toaletă în şcoala din Dângăul Mare. Acestea sunt priorităţile unui gospodar?”, a spus Iancu.

Edilul a atras atenţia asupra pericolului la care sunt expuşi cei 7 elevi ai şcolii din Dângăul Mare care folosesc latrina din curte.

“Aceasta nu corespunde din punct de vedere al siguranţei copiilor, nu numai de igienă. Este o toaletă în care pot să cadă oricând copiii, mai ales că sunt din clase mici”, a avertizat primarul.

Şi în satul Ciubăncuţa, comuna Recea Cristur, şcoala cu clasele I – IV funcţionează cu latrină în curte, din cauza “birocraţiei”, aici învăţând 20 de elevi. Primarul Laurian Rus speră ca situaţia să se remedieze în câteva luni.

“Avem câştigată licitaţia pentru reabilitarea şcolii din Ciubăncuţa, dar birocraţie ne omoară, aşteptăm după 8 avize pentru a putea obţine autorizaţia de construire. Bani avem, apă avem din surse proprii, bazine cu fântâni de suprafaţă, proiectul prevede şi construirea unei toalete în şcoală. Sperăm ca în două săptămâni să ne apucăm de lucru şi estimăm că lucrările vor dura câteva luni, dar până atunci elevii merg la latrină”, a spus Rus.

Sute de unităţi şcolare din ţară şi-au aşteptat, luni, elevii în clădiri vechi, fără apă curentă, cu toalete în curte. Cele mai multe şcoli care au latrine sunt în judeţele Vaslui şi Suceava, dar probleme mari sunt şi în Botoşani sau Mehedinţi.

La celălalt pol, judeţul Sibiu nu are nicio şcoală cu latrină, toate uităţile având autorizaţie de funcţionare.

Harta judeţelor unde şcolile au toalete în curte:

Iaşi: din 223 de unităţi şcolare, 41 nu au autorizaţie sanitară
Vaslui: 304 din 713 şcoli nu au aviz sanitar
Botoşani: 140 de şcoli din cele 366 au toalete în curte
Olt: 16 şcoli şi grădiniţe au latrină
Teleorman: 9 şcoli au latrină
Dolj: 8 şcoli nu au toaletă în clădire
Ialomiţa: 11 din 93 de unităţi şcolare au toaletă în curte
Călăraşi: 29 de şcoli au toaleta în curte
Prahova: din cele 640 de unităţi şcolare, 6 cu grupuri sanitare în curte
Gorj: 40 din cele 530 de şcoli şi grădiniţe au grupurile sanitare în curte
Mehedinţi: 99 de şcoli şi grădiniţe din cele 231 au grupurile sanitare în curte
Galaţi: 36 de şcoli au toaleta în curte
Brăila: 5 şcoli şi o gradiniţă au toaleta în curte
Timiş: 3 grădiniţe au toaleta în curte
Cluj: 29 de şcoli au toaletă în curte
Maramureş: 10 şcoli au toaletă în curte
Satu Mare: 3 şcoli au latrină
Sibiu: sunt 311 şcoli şi grădiniţe, iar în judeţ nu există nicio şcoală cu latrină. Din 2014 toate unităţile au autorizaţie sanitară de funcţionare.
Bistriţa: 48 de şcoli au toalete în curte
Braşov: 4 şcoli au toaletă în curte
Alba: 25 din 506 nu au toaletă în interior
Mureş: 5 din 641 au latrină
Covasna: 9 din 331 au latrină
Harghita: 55 din 362 au latrină
Constanţa: din 481 de unităţi şcolare, 24 au grupul sanitar în curte
Tulcea: 44 din 141 de şcoli au toaletă în curte
Buzău: 186 de şcoli au toalete în curte.

Inspectoratele Şcolare din judeţele Vrancea, Neamţ, Arad, Hunedoara, Argeş, Vâlcea, Dâmboviţa, Caraş Severin şi Bihor nu au furnizat informaţii până la transmiterea acestei ştiri sau nu au defalcate motivele pentru care anumite şcoli nu au primit autorizaţie de funcţionare de la Direcţia de Sănătate Publică.

Citeşte şi: Cum va fi vremea în prima zi de şcoală | Meteorologii anunţă vreme frumoasă, cu temperaturi de peste 30 grade

Citeşte şi: RATB introduce autobuzul 327 pentru transportul elevilor de la Şcoala 141, care va fi demolată, la Şcoala Gimnazială 127

Citeşte şi: Cutremur cu magnitudinea de 3 grade pe scara Richter, în judeţul Buzău

Citeşte şi: Un bărbat a murit şi altul e în comă, după un accident în Prahova

Citeşte şi: Şase persoane, printre care doi copii şi o femeie gravidă în luna a opta, rănite înt-un accident rutier la Caracal | FOTO

Citeşte şi: MAE: Cinci români au murit, iar trei sunt răniţi, dintre care doi în stare gravă, în urma unui accident produs lângă Viena

Citeşte şi: 6 morţi în urma inundaţiilor, în ITALIA. Primar: "Situaţia e dramatică" / MAE a emis atenţionare de călătorie / Numerele de telefon la care românii pot solicita asistenţă consulară

Citeşte şi: FOTO | Accident la Sibiu: Cinci persoane au fost rănite, între care doi copii, după ce două maşini s-au ciocnit într-o intersecţie