Alergia la ambrozie. Aproape jumătate de milion de români suferă din cauza acestei afecţiuni

Buruiana ambrozia produce mari cantităţi de polen începând cu mijlocul lunii iulie, acesta fiind şi momentul în care planta poate afecta sănătatea omului. Perioada de polenizare se încheie spre finalul lunii septembrie.

Potrivit datelor unui raport privind combaterea ambroziei întocmit de Ministerul Mediului, se estimează că din totalul populaţiei active a României, respectiv 9.000.000 de persoane, un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm.

„Aceste date evidenţiază o prevalenţă crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populaţia activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Se estimează că populaţia expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, majoritatea din vestul ţării, celelalte regiuni fiind mai puţin afectate”, se arată în document.

Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că în ceea ce priveşte alergia la ambrozie, cazurile sunt multiple, ea devenind extrem de frecventă în a doua parte a anului. „Pacienţii au început să acuze probleme încă de acum două - trei săptămâni”, preciează Sandra Alexiu.

În ceea ce priveşte paleta simptomatică a alergiei provocată de ambrozie, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov a precizat că aceasta se manifestă prin afectarea aproape a tuturor elementelor care trădează o alergie.

„Apare o conjuctivită alergică, o rinită alergică acută, pot să apară obstrucţii, până la wheezing, adică respiraţia poate să fie îngreunată”, spune medicul.

„În această perioadă, lăcrimarea e foarte abundentă şi împiedică vizibilitatea corectă, pacientul strănută foarte mult şi secreţiile nazale sunt foarte intense”, completează aceasta.

Alergia la ambrozie. Tratament

În ceea ce priveşte tratamentul, alergia poate fi uşurată cu ajutorul antialergicelor şi a topicelor. „Se pun picături în ochi, picături în nas, se tratează tusea dacă este necesar, dar cel mai important ar fi să se pună în practică legea”, spune preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

„Există o lege care se cheamă Legea Ambroziei, care a fost îmbunătăţită cu norme recent, la sfârşitul anului trecut, cred, din păcate, ea nu se respectă foarte atent pentru că vorbim de o buruiană care este extrem de alergenică şi această buruiană ar trebui strivită de primărie pe domeniul public şi în situaţia în care se găseşte pe domeniul privat, ea trebuie să fie îndepărtată de către cei care deţin terenul respectiv”, informează medicul.

Potrivit aceleiaşi surse, desi există amenzi prevăzute în lege, nu se iau întotdeauna măsuri. „Există foarte multe persoane care sunt alergice la ambrozie în această perioadă. Şi atunci sigur că e o problemă pentru toţi, apar situaţii în care oamenii lipsesc de la serviciu, sunt părinţi şi copii care au probleme în familie uneori, care au probleme familiale şi aşa mai departe”, menţionează medicul.

Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a concluzionat spunând că acest tip de alergie dezvoltă un real disconfort celui ce o dobândeşte. „Faptul că tot timpul lăcrimezi, nu poţi să vezi bine, secreţiile nazale sunt intense, poţi să strănuţi de zeci de ori te scoate din uz. Secreţiile sunt abundente şi duc la tuse, la crize de astm aproape, la obstrucţii respiratorii”, conchide medicul.

Potrivit datelor Ministerului Mediului, în România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele, cu excepţia zonei dealurilor înalte şi a zonei montane. Se dezvoltă cu precădere în zonele mai puţin fertile, cu soluri nisipoase, de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, etc. Ea poate produce şi pagube semnificative de recoltă.

Prin intermediul unei hărţi virtuale interactive, disponibilă pe www.hartaambroziei.ro, oamenii pot indica locurile în care planta a fost identificată. Până în acest moment, pe hartă figurează 381 de zone active. Prezenţa plantei a fost semnalată în ţara noastră mai ales în zona sudică şi vestică.

Statistica realizată de hartaambroziei.ro plasează Ilfovul pe primul loc în topul judeţelor în care ambrozia este prezentă, cu 117 locaţii active raportate, urmat de Bucureşti cu 78 de locuri. Timişul este pe locul trei potrivit aceleiaşi statistici, aici fiind identificate 47 locaţii active, iar Prahova pe locul patru, cu 15 cazuri raportate.

13 locaţii active în care a fost identificată prezenţa ambroziei au fost identificate şi în Arad, acelaşi număr în Iaşi, 12 în Bihor şi 11 în Alba, respectiv Cluj.

La polul opus, se află judeţe precum Dolj sau Dâmboviţa, unde au fost identificate trei zone active, Brăila, Călăraşi şi Teleorman, fiecare cu câte două zone, Argeş, Harghita, Braşov, Hunedoara, cu o singură zonă activă raportată.

Potrivit aceleiaşi surse, deocamdată sunt marcate mult prea puţine zone în raport cu situaţia reală existentă la nivelul Capitalei şi al ţării.

Instituţiile responsabile cu identificarea terenurilor infestate şi a proprietarilor acestora sunt autorităţile administraţiei publice locale.

„Trebuie să verifice anual terenurile de pe raza administrativ-teritorială a acestora, să identifice proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii unde au fost identificate focare de infestare şi să îi someze în timp util, astfel încât lucrările de combatere să fie efectuate până la data de 30 iunie a 7 fiecărui an”, se precizează în raportul Ministerului Mediului.

În conformitate cu prevederile art. 1 alineatelor (1) – (3) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, distrugerea acestei buruieni se face de către toţi proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii, unde au fost identificate focare de infestare.

Aplicarea sancţiunilor pentru proprietarii, deţinătorii, administratorii, beneficiarii de terenuri care nu aplică măsurile necesare de combatere se face de către o Comisie mixtă constiuită prin ordin al Prefectului.

Comisia numită prin ordin al Prefectului va efectua două controale pe parcursul unui an, în urma cărora va aplica sancţiuni. Primul control efectuat de Comisia numită prin ordin al Prefectului, are loc în perioada 1 – 15 iulie a fiecărui an. Atunci Comisia va sancţiona proprietarii care nu au aplicat măsuri de combatere a ambroziei cu ”Avertisment”, potrivit datelor Ministerului Mediului.

Cel de-al doilea control este efectuat de către comisie în perioada 16 – 31 iulie a fiecărui an şi vizează proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii care nu au aplicat lucrările de combatere a buruienii nici după ce au primit sancţiunea de avertisment.

În acest caz, persoanele fizice se sancţionează cu amendă de la 750 lei la 5.000 lei iar persoanele juridice cu amenzi de la 5.000 lei la 20.000 lei.