Preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 îl acuză pe Lazăr: Nu avea cum să nu-l cunoască pe Iulius Filip/ Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii": Iohannis are înţelegeri secrete cu Lazăr

"Statutul dumneavoastră, al ”Societăţii Timişoara”, prima asociaţie civică născută pe baricadele Revoluţiei anticomuniste în primul oraş-martir al României are ca scop ”promovarea democraţiei, apărarea drepturilor omului, informarea corectă şi nepărtinitoare a opiniei publice interne şi internaţionale, exprimarea liberă a opiniilor, stimularea gîndirii libere şi critice în întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală din România”, principii care caracterizează majoritatea organizaţiilor societăţii civile din România.

Ceea ce particularizează însă de la bun început demersurile Societăţii Timişoara sînt obiectivele dumneavoastră, şi anume ”promovarea principiilor cuprinse în Proclamaţia de la Timişoara din 11 martie 1990”, cu precădere a ”Punctului 8” al Proclamaţiei, cu care ”Societatea Timişoara” se confundă practic, arătînd că ”rămîne fidelă principiilor acestuia”, cu o intransigenţă care v-a caracterizat întreaga activitate de pînă acum", se arată în scrisoarea deschisă adresată membrilor Societăţii Timişoara, semnată de preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob şi de Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii.

Reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 arată că membrii "Societăţii Timişoara" s-au manifestat, de-a lungul istoriei, drept apărători constanţi ai poziţiilor anticomuniste, promotori ai reformei morale a societăţii româneşti.

"Acesta este şi temeiul solicitării noastre, de a vă cere să retrageţi premiul ”Speranţa”, pe care l-aţi acordat recent Procurorului General al României, domnul Augustin Lazăr. Am crezut şi credem cu tărie, ca şi dumneavoastră, că România ar fi avut o cu totul altă soartă, dacă în politica românească s-ar fi aplicat prevederile lustraţiei.

Viaţa politică românească nu ar fi fost atît de contaminată de foştii activişti ai partidului comunist, care au construt o ”democraţie originală”, bazată pe păstrarea şi promovarea în funcţii a celor care au făcut parte din sistemul de represiune, de la securişti şi magistraţii obedienţi poliţiei politice, la informatorii şi ”tehnocraţii” regimului comunist. Din păcate, toate demersurile dumneavoastră, de susţinere a Legii lustraţiei au fost sortite eşecului, tocmai pentru că magistraţii Curţii Constituţionale au desfiinţat-o imediat după adoptarea ei, în 2010. Ar fi fost, foarte probabil, unii dintre ei lustrabili. Ceea ce a demostrat încă o dată capacitatea de supravieţuire şi adaptare a fostelor structuri comuniste şi a moştenitorilor lor", potrivit sursei citate.

"A respins de două ori cererile de eiberare condiţionată a disidentului român Iulius Filip"

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 transmite că a aflat cu stupefacţie, la o zi după acordarea premiului ”Speranţa” procurorului general Augustin Lazăr, că şi acesta este un magistrat din aceeaşi categorie a lustrabililor, "un procuror de tip comunist, implicat în acţiuni represive".

"A respins de două ori cererile de eiberare condiţionată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înfiinţare a ”Solidarităţii” poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii şi a arătat că în România demnitatea nu a murit. Pentru curajul său de a fi salutat înfiinţarea ”Solidarităţii” a fost decorat, după căderea comunismului, personal de preşedintele Poloniei, Lech Walensa. Aflat însă în anii ’80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atît în 1985, cît şi în 1986 eliberarea condiţionată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securităţii, care îl consindera pe dizidentul roman drept un ”anticomunist nereeducabil”", se mai arată în scrisoare.

Reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 cataloghează acţiunea de atunci a actualului procuror general Augustin Lazăr ca fiind neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit una de poliţie politică, incompatibilă cu principiile "Societăţii Timişoara".

"Înţelegem că i-aţi acordat Premiul ”Speranţa” lui Augustin Lazăr fără a cunoaşte trecutul său întunecat (aşa cum a făcut cu Iulius Filip, poate că a procedat şi cu alţi dizidenţi anticomunişti, încarceraţi pe atunci la Aiud). Acesta este şi temeiul solicitării noastre, care nu priveşte doar retragerea unei distincţii acordate unei persoane, ci respectarea propriilor dumneavoastră principii, care vă definesc activitatea şi vă caracterizează propria istorie instituţională. De aceea, în numele crezului nostru comun în valorile democraţiei şi ale bunului simţ, sperăm că vă veţi respecta principiile, dovedind că ”Punctul 8” de la Timişoara nu a murit, ca spirit al unei reformei morale a societăţii româneşti. Sînteţi primii datori să îndepliniţi aceste norme de moralitate. Sperăm că, respectîndu-vă Statutul, care îşi are rădăcinile în ”Proclamaţia de la Timişoara”, veţi retrage neîntîrziat premiul ”Speranţa”, care nu poate onora un fost procuror care s-a dovedit unealtă obedientă a Securităţii", potrivit sursei citate.

În finalul scrisorii, reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 le cer membrilor "Societăţii Timişoara" să reflecteze la personalităţile ilustre cărora le-au fost acordate premiul ”Speranţa” de-a lungul anilor.

"Ne gîndim la Majestatea Sa Regele Mihai, la Seniorul Corneliu Coposu, la Monica Lovinescu. Credeţi că ar fi acceptat să le fie alăturat numele lor, cu cel al unui procuror comunist?", se arată în finalul textului.

Scrisoarea este semnată de către preşedintele ”Asociaţiei 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob, dar şi de către Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii”, în care apare şi disidentul Iulius Filip.

Preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987: Lazăr nu avea cum să nu-l cunoască pe Iulius Filip

Preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Marius Boeriu, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că procurorul general Augustin Lazăr nu avea cum să nu-l cunoască pe disidentul anticomunist Iulius Filip, pentru că cei care se revoltau împotriva regimului “puteau fi număraţi pe o mână”.

Preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Marius Boeriu, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că membrii acesteia îl cunosc personal pe disidentul anticomunist Iulius Filip şi tocmai de aceea au redactat o scrisoare deschisă adresată Societăţii Timişoara, pentru a-şi arăta solidaritatea.

„Noi, cei de la Asociaţia 15 Noiembrie 1987, îl cunoaştem personal pe Iulius Fillip şi având în vedere relaţia foarte bună din cursul anilor, a fost deţinut politic, este amicul Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, noi suntem solidari cu dânsul. Dacă dânsul a păţit ceea ce a păţit, noi ne solidarizăm cu Iulius Filip. Societatea Timişoara se remarcă cu celebrul «Punct 8 de la Timişoara», iar ei au acordat premii unor personalităţi importante ale societăţii civile, printre care trebuie să-l reamintim pe Regele Mihai. Nu cred că este îndreptăţit Augustin Lazăr să stea alături de Regele Mihai, plus că a făcut parte din vechiul sistem”, a afirmat Marius Boeriu.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 a declarat că procurorul general Augustin Lazăr „nu avea cum să nu-l cunoască” pe Iulius Filip, în condiţiile în care persoanele care se revoltau împotriva regimului comunist puteau fi numărate pe degetele de la o mână.

„Domnul Augustin Lazăr declară că nu-l cunoaşte pe domnul Iulius Filip. Credeţi-mă că nu avea cum, mai ales în funcţia dânsului, nu avea cum să nu-l cunoască, să nu uităm că totuşi Iulius Filip a primit medalie de la preşedintele polonez, nu avea cum să nu-l cunoască. În perioada când era arestat, deţinuţii politici se puteau număra pe degete, deci nu erau puşcăriaşi de drept comun. Cei care se revoltau împotriva comunisului, credeţi-mă că nu au fost aşa mulţi. Deci, în perioada aceea era Iulius Filip, era Radu Filipescu, deci chiar pe o mână puteam să-i numărăm pe cei care au fost. Acolo nu pot să comentez că are vreo vină Augustin Lazăr, că Securitatea stabilea, nu-i acord nicio vină, dar putea să spună adevărul: «da, ştiam cine este, dar dicta Securitatea» şi era foarte uşor, foarte simplu. Şi noi am fost condamnaţi în 1987, ca urmare a evenimentelor de la Braşov, a fost un proces care nu avea nicio treabă cu procurorii sau judecătorii care au participat atunci la proces, pentru că procesul a fost comandat politic, ei doar au citit nişte foi care le-au fost puse în faţă”, a detaliat Marius Boeriu.

Totodată, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 a adăugat că nu crede că Societatea Timişoara îi va retrage premiul „Speranţa”, acordat lui Augustin Lazăr recent şi astfel îşi va pierde din „credibilitate”.

„Nu cred că Societatea Timişoara îi va retrage acest premiu, deşi ar trebui, sigur. Este o treabă destul de delicată la ora actuală. Augustin Lazăr a fost cine a fost, dar noi ca organizaţie susţinem demersurile din justiţie, şi noi cerem libertatea justiţiei. Este delicată, foarte delicată problema. Acest scandal îi pică bine lui Tăriceanu şi lui Dragnea, cred că dau din coadă, pe mine nu mă bucură. Eu sunt pentru justiţie şi pentru fără penali în sistemele de conducere ale ţării. Cred că va fi afectată imaginea Societăţii Timişoara dacă nu retrage premiul, societatea civilă o să intre sub un semn de îndoială, credibilitatea Societăţii Timişoara şi este păcat, pentru că mai aveam un reprezentant al societăţii civile, dar se pare că societatea civilă din România a cam murit”, a precizat Marius Boeriu.

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii": Iohannis are înţelegeri secrete cu Lazăr. Această tăcere nu-l onorează

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii" Lucia Hossu Longin a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că preşedintele României ar trebui să-l revoce pe procurorul general Augustin Lazăr, precizând că Iohannis tace în scandalul legat de disidentul Iulius Filip pentru că „are înţelegeri secrete” cu Lazăr.

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii" Lucia Hossu Longin a declarat, sâmbătă, că preşedintele României ar trebui să-l revoce pe procurorul general Augustin Lazăr, precizând că Iohannis tace în scandalul legat de disidentul Iulius Filip pentru că „are înţelegeri secrete” cu Lazăr.

Lucia Hossu Longin a declarat, sâmbătă, că preşedintele României ar trebui să ia o decizie în ceea ce-l priveşte pe procurorul general Augustin Lazăr şi că acestă tăcere nu-l „onorează”.

„După părerea mea, ar fi trebuit să adopte oricare dintre deciziile care i se dau la îndemână, să-l revoce, să-i ceară demisia, să-l îndemne la un gest de onoare, propria demisie. Oricum, această tăcere nu e deloc potrivită pentru ceea ce trăim astăzi. Ceea ce face astăzi, tăcerea asta prelungită şi inexplicabilă nu-l onorează ca preşedinte. Nu înţeleg de ce, sunt documente, nu vorbim (...) ci documentele vorbesc. Ce altfel de probe mai sunt necesare? Documentele vorbesc, iar el le-a recunoscut, domnul procuror a recunoscut că a condus comisia aceea, că nu a dat liberare la termen, era un lucru foarte grav, să nu eliberezi un om când avea dreptul la liberare. Pentru că argumente nu avea, în puşcărie toţi trebuiau să se conformeze. Deci, nu putea să facă protest, nu putea să trimită Europei Libere, nu putea să trimită Solidarităţii, deci toţi se conformau. Sigur că Iulius Filip era mai vocal, vorbea cu colegii lui, dar pentru asta nu putea să nu-i admită liberarea”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ligia Hossu Longin.

Realizatorea TV a mai precizat că preşedintele României „tace” în ceea ce-l priveşte pe Augustin Lazăr pentru că ar avea „înţelegeri secrete” cu procurorul general.

„Domnul Iohannis tace pentru că are înţelegeri secrete cu domnul procuror. Ştiţi foarte bine ce s-a dezvăluit, el i-a acoperit dosarele, se simte obligat de o moralitate pe care numai dânsul o poate înţelege şi explica. Moralitatea nu este în funcţie de interesele sale personale şi aici este în joc situaţia unui om aflat într-o poziţie cheie în societatea românească. În orice ţară din estul european, că s-au mai făcut asemenea descoperiri, oameni aflaţi pe funcţii cheie au fost devoalaţi cu un trecut întunecat, cu un trecut marcat de astfel de fapte deplorabile u fost imediat înlăturaţi, au fost destituiţi. Nu se admite să stăm atât să discutăm, să rostim aceleaşi probe. Câtă reflexie îi trebuie preşedintelui nostru? Eu personal l-am rugat şi îl rog să decidă cât mai repede, spre binele domniei sale”, a declarat Ligia Hossu Longin.