Primul român condamnat pentru terorism, atacatorul cu grenadă de la liceul bucureştean „Jean Monnet“, a fost eliberat

„Admite contestaţia declarată de petentul Ciupercescu Dragoş împotriva sentinţei penale nr. 2465 din dată de 19.10.2016 pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. 25451/4/2016. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 3 Cod procedura penală, admite propunerea de liberare condiţionată privind pe condamnatul Ciupercescu Dragoş. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Ciupercescu Dragoş. Fără cale de atac”, potrivit deciziei Tribunalului Ilfov.

În iunie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român, marţi, la plata a peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri, lui Dragoş Ciupercescu, autorul atentatului de la Liceul "Jean Monnet", din 2002, din cauza regimului dur de detenţie. Dragoş Ciupercescu, din Giurgiu, a invocat atunci în faţa CEDO încălcarea articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deoarece a fost încadrat în categoria deţinuţilor periculoşi şi a suportat un tratament dur din cauza acestei categorisiri, precum şi pentru că a fost închis în condiţii inumane în Penitenciarul Jilava.

În iunie 2005, Dragoş Ciupercescu a dat în judecată Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) pentru despăgubiri, însă instanţa a respins acţiunea, iar reclamantul nu a formulat recurs. El a depus o nouă acţiune în acest sens, în 2006, însă Tribunalul Bucureşti a decis, în 2007, printr-o hotărâre definitivă, respingerea acţiunii împotriva ANP.

În 8 martie 2005, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 11 ani de închisoare de către Tribunalul Bucureşti, iar două luni mai târziu instanţa Curţii de Apel i-a majorat pedeapsa la 19 ani de detenţie.

În 6 septembrie 2005, instanţa supremă a retrimis dosarul lui Ciupercescu la Curtea de Apel Bucureşti, pentru ca acesta să fie judecat şi pentru fapte de terorism. Apoi, în februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât reducerea pedepsei la 15 ani, însă părţile au făcut recurs, iar dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de retrimitere a dosarului la Curtea de Apel Bucureşti, pentru rejudecare, întrucât fusese încălcat dreptul la apărare al acuzatului. După o altă condamnare contestată de Ciupercescu, dosarul a ajuns din nou la instanţa supremă.

Citeşte şi: Explozie într-un bar din Bistriţa-Năsăud: Două femei au fost rănite

În februarie 2007, Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sentinţa fiind definitivă.

Tribunalul Bucureşti a respins, apoi, în august 2008, ca inadmisibilă cererea lui Dragoş Ciupercescu de revizuire a sentinţei prin care a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă la 18 ani de închisoare pentru acte de terorism. Ciupercescu a formulat şi o contestaţie în anulare, însă şi aceasta a fost respinsă de instanţa supremă la jumătatea lunii mai.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniţii al UM 01348 din Bucureşti, şapte grenade de mână defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de muniţie şi 144 de cartuşe calibrul 7,65.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din faţa Liceului "Jean Monnet" din capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi şi degradând unele bunuri. În 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cişmigiu, magistraţii militari arătând atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniţiei respective.

Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 - 1 martie 1999, pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unităţi aparţinând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Citeşte şi: Certificatul de urbanism va putea fi emis şi în format electronic

Citeşte şi: Timiş: Un tânăr de 31 de ani a fost prins în flagrant în timp ce tranzacţiona 10.000 de euro falşi