Audiere la Comisia pentru Control Bugetar din PE privind implementarea angajamentelor din cadrul MCV

Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European organizează, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

Scopul audierii este de a permite "o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate", potrivit unui comunicat postat pe site-ul PE.

La audieri vor lua parte, conform programului, Secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

"Din 2007, de când avem MCV, instituţiile anticorupţie şi judiciare au fost apreciate pentru activitatea lor. România este cu mulţi paşi în faţa multor state membre ale Uniunii Europene, inclusiv a Bulgariei, şi chiar există reacţii de supărare din partea oamenilor din alte state care văd că în România se poate, dar că la ei în ţară nu se întâmplă mai nimic. Problema rămâne însă bariera pusă de politicienii români care «se luptă să scape» de anchete, procese sau condamnări. Aceşti politicieni au amânat aderarea la Spaţiul Schengen, pentru că au blocat anchete penale, refuzând ridicarea imunităţi parlamentare, sau au încercat să modifice legile anticorupţie, procedura penală sau «să se scoată» de sub Codul penal", a declarat Monica Macovei, potrivit unui comunicat remis, luni, MEDIAFAX.

Europarlamentarul român a apreciat faptul că instituţiile judiciare din România sunt astăzi un exemplu pentru multe state şi consideră că audierea de marţi este o bună ocazie de a vorbi despre cheia succesului şi de a arăta că se poate şi atunci când politicienii pun piedici.

"Numai cine îndrăzneşte va reuşi. Ştiu că şi în România mai avem de lucru până când, indiferent de cine se află la putere, lupta împotriva coruptiei şi fraudei să fie ireversibilă. MCV a devenit un coşmar pentru mulţi dintre politicienii români şi, de aceea, şi-au stabilit ca obiectiv politic eliminarea acestuia. MCV trebuie să rămână în funcţie până când suntem cu toţii siguri că românii vor recupera banii furaţi din buzunarele lor şi că nu se vor întoarce la perioada «corupţiei fără corupţi», pe care am trăit-o până în 2004. Le place sau nu, politicienii să nu mai negocieze pe faţă sau în ascuns eliminarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru că românii nu vor asta. MCV va înceta când vom fi siguri că politicienii nu mai pot face nimic ca să oprească justiţia independentă şi vor restitui ce au furat din buzunarele oamenilor", a spus Macovei.

România şi Bulgaria sunt singurele ţări din cadrul Uniunii Europene cărora li se aplică MCV.

Comisia Europeană a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare a progreselor înregistrate după aderare în cadrul reformei sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Acesta se bazează pe angajamentele asumate de cele două ţări în momentul aderării. În cadrul acestui mecanism, atât Bulgaria, cât şi România au convenit să întocmească periodic rapoarte privind progresele înregistrate în realizarea obiectivelor specifice.

La data aderării, pentru România au fost stabilite patru obiective:

1. Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.

2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.

3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.

4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

În ultima perioadă mai mulţi politicieni români, inclusiv şeful statului, au declarat că MCV ar trebui ridicat.

Pe 29 ianuarie, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la monitorizarea MCV, apreciind că rapoartele succesive pozitive reprezintă o recunoaştere "a eforturilor de consolidare internă pe toate planurile: combaterea corupţiei, funcţionarea instituţiilor, creşterea transparenţei şi a predictibilităţii".

"Suntem convinşi să vor fi urmaţi pe mai departe paşi drepţi, corecţi pentru a începe procesul de phasing out al MCV pentru România", a afirmat Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, 73% dintre români şi 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când ţările lor ajung "la standarde comparabile cu cele ale altor state membre", potrivit unui Eurobarometru publicat pe 27 ianuarie.