Aurescu: România e deschisă participării la efortul comun al UE de gestionare a situaţiei migraţiei

Şeful diplomaţiei a declarat, joi, că a discutat cu omologul italian, Paolo Gentiloni, aflat în vizită în România, "un număr important de teme care se află pe agenda europeană", printre care subiectul migraţiei.

"Am discutat despre problema migraţiei şi am subliniat susţinerea deplină a României pentru o soluţie echilibrată care să se bazeze pe solidaritate şi, în acelaşi timp, pe responsabilitate împărtăşită la nivelul UE şi care să aibă în vedere şi realităţile economice şi sociale ale ţărilor membre", a afirmat Aurescu, la declaraţiile comune de la sediul MAE cu ministrul italian de Externe.

Ministrul de Externe a precizat că i-a transmis şefului diplomaţiei italiene faptul că, "în conformitate cu angajamentele asumate la Consiliul European, România este deschisă participării pe baza eforturilor şi capacităţilor sale la efortul comun de gestionare a situaţiei migraţiei".

La rândul său, ministrul italian de Externe, Paolo Gentiloni, a subliniat că în problema migraţiei "nu trebuie să ridicăm ziduri, ci trebuie să avem o responsabilitate comună". "Eu sunt foarte mulţumit de faptul că între Italia şi România există această idee de a avea o responsabilitate comună", a spus Gentiloni.

Statele membre UE s-au angajat să participe la relocarea a 40.000 de migranţi, urmând ca fiecare ţară să decidă pe bază de voluntariat câte persoane poate prelua, a declarat, pe 26 iunie, la Bruxelles, după Consiliul European de Vară, preşedintele Klaus Iohannis, precizând că în România chestiunea va fi gestionată de MAI.

"Tema migraţiei a fost abordată pe larg (la Consiliul European de Vară), acest fenomen reprezentând o provocare importantă pentru UE. În intervenţia mea, am subliniat că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat şi cuprinzător. Am arătat, totodată, că transpunerea în plan concret a principiilor solidarităţii şi reponsabilităţii partajate la nivel UE trebuie să ia în calcul realităţile specifice din statele membre. Textul concluziilor reflectă în mod adecvat aceste aspecte", a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a precizat că, în esenţă, compromisul realizat constă în faptul că, în ceea ce priveşte relocarea intra-UE, toate statele membre s-au angajat sa participe la relocarea a 40.000 de migranţi aflaţi în Italia şi Grecia. "Procesul urmează să se desfăşoare pe bază de voluntariat în privinţa numărului de persoane pe care fiecare stat membru ar urma să le preia. Deci toată lumea participă, doar numărul este pe bază de voluntariat", a afirmat Iohannis.

El a explicat că acest mecanism va fi unul temporar, pe o perioadă de 2 ani, şi va avea "caracter excepţional".

"Referitor la relocarea extra-UE s-a agreat relocarea, de asemenea, pe baze voluntare, a unui număr de 20.000 de persoane dislocate care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională", a spus Iohannis.

Întrebat cum va funcţiona mecanismul, Iohannis a declarat: "Se verifică dacă adunând aceste propuneri se acoperă necesarul de 40.000 plus 20.000. Dacă da, chestiunea este lămurită şi se trece mai departe. Dacă nu, atunci probabil va fi nevoie de o nouă discuţie, nu am stabilit în ce format, pentru a se ajunge la coincidenţa numărului vizat".

Liderii europeni au căzut de acord, la Consiliul European de Vară din 25 şi 26 iunie, să accelereze relocarea a mii de imigranţi care au ajuns în Italia şi Grecia traversând Marea Mediterană, relatează BBC News Online.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că 40.000 de persoane vor fi relocate în alte state membre UE în următorii doi ani. Anterior, Tusk le-a cerut statelor membre UE să accepte să împartă povara bărcilor pline cu imigranţi care au traversat Marea Mediterană în căutarea unei vieţi mai bune în Europa. Cel puţin 153.000 de imigranţi au încercat să intre în UE în acest an, ceea ce reprezintă o creştere de 149 la sută comparativ cu anul trecut, a afirmat agenţia european FRONTEX.

Tusk a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord privind sistemul de cote obligatorii propus de CE pentru relocarea imigranţilor în UE. "Nu avem nevoie acum de declaraţii goale de solidaritate, ci de fapte şi numere", a explicat el.

Italia vrea mai mult ajutor din partea partenerilor săi europeni pentru a face faţă bărcilor pline cu imigranţi care părăsesc Libia, transformată în teatru de război.

Noile date ale agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR arată că 63.000 de persoane au ajuns în Grecia pe mare în acest an, iar alte 62.000 în Italia.

"Fiecare ţară ar trebui să facă o promisiune", a declarat preşedintele francez Francois Hollande, ca ecou la afirmaţii lui Tusk.

Criza este alimentată şi de numeroşii sirieni care fug de războiul civil din ţara lor. Astfel, peste trei milioane de refugiaţi se află în ţările de la graniţele Siriei, cu mult mai mult faţă de numărul lor din UE. Dar mii de persoane fug şi de haosul, violenţa şi sărăcia din Eritrea, Somalia şi alte ţări din Africa subsahariană.