Autorităţile române s-au angajat să nu promoveze legea insolvenţei personale

Senatorii au adoptat, în luna martie, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, care a fost trimisă ulterior spre dezbatere către Camera Deputaţilor, decizională în acest caz.

Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Legea ar stabili că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Pe de altă parte, în domeniul reglementării şi supravegherii sectorului financiar, autorităţile s-au mai angajat că vor menţine cadrul de reglementare prudenţial actual în materie de provizionare şi că vor asigura capacitatea BNR de a face faţă provocărilor la adresa stabilităţii financiare, generate printre altele de presiunile asupra calităţii activelor, inclusiv prin planuri de contingenţă.

Autorităţile mai trebuie să "efectueze amendamentele legislative necesare, menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilor băncilor plasate sub administrare specială, pentru a asigura implementarea cu eficacitate a legislaţiei recent amendate privind lichidarea instituţiilor de credit cu probleme financiare. Această legislaţie ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lui decembrie", potrivit memorandumului de înţelegere.