Baltag (AMR): Oamenii au încă tendinţa să confunde actul de justiţie cu spectacolul cătuşelor

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor, Gabriela Baltag, a declarat, la o dezbatere pe tema justiţiei, că oamenii au încă tendinţa să confunde actul de justiţie cu spectacolul cătuşelor, în ultima vreme, cu toleranţa unor structuri de parchet, sentimentul social fiind că oricine poate fi o ţintă.

Urmărește
129 afișări
Imaginea articolului Baltag (AMR): Oamenii au încă tendinţa să confunde actul de justiţie cu spectacolul cătuşelor

Baltag (AMR): Oamenii au încă tendinţa să confunde actul de justiţie cu spectacolul cătuşelor (Imagine: Publimedia/Shutterstock)

"Luptăm ca să desprindem din mentalul colectiv ideea greşită, încetăţenită în anii pe care am dori să-i punem la umbra istoriei, că Justiţia este realizată prin intermediul parchetelor. Oamenii au încă tendinţa să confunde actul de justiţie cu spectacolul cătuşelor derulat într-o paradă fără sfârşit, în ultimul timp, cu toleranţa evidentă a unor structuri de parchet, la rândul lor înflăcărate de un succes efemer, cu vorbe ce pot cutremura şi cele mai tari caractere prin expunerea deschisă a planurilor de arestări viitoare, probabil în amintirea vremurilor trecute, toate justificate, desigur pe considerente care vor să convingă opinia publică de realizarea actului de justiţie. Sentimentul social prezent este acela că oricine poate fi într-o bună zi ţintă. Este o campanie de manipulare ce nu serveşte în niciun mod ideii de dreptate, o scuză pentru tăcerile îndelungi din anii anteriori, rămaşi în stand-by, motiv pentru care beneficiarii actului de justiţie, cetăţenii, trebuie să înţeleagă că niciunde justiţia nu poate fi confundată cu acte de represiune, că esenţa dreptăţii este incompatibilă cu aparenţa execuţiilor publice, a pierderii aproape ireversibile dintr-un început a prezumţiei de nevinovăţie, că niciodată un judecător care îşi respectă profesia nu va ieşi să-şi strige pe străzi hotărârile, ori să anunţe pe la uşile unor instituţii importante în stat satisfacţia muncii, trâmbiţând pretutindeni împărţirea dreptăţii. Desigur, regula a mai cunoscut însă şi excepţii. Dacă cei mai importanţi actori implicaţi în finalizarea actului de justiţie respectă sau, dimpotrivă, au abandonat menirea profesiunii lor, dacă suntem dispuşi să recunoaştem numai realizările, fără a recunoaşte uneori şi neîmplinirile sistemului, rămâne o problemă care trebuie să ne preocupe la fel de mult ca dorinţa de a mai exista", a afirmat preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR).

La dezbaterea "Rolul justiţiei asupra puterilor în stat", judecători, membri CSM, procurori au arătat problemele cu care se confruntă justiţia, menţionând legislaţia, volumul mare de activitate al magistraţilor.

Deputatul Daniel Florea, membru în Comisia juridică şi fost judecător, a spus că în România se încearcă să se facă justiţie "prea apăsat, prea pătimaş în spaţiul public". "Cred că este un lucru rău şi, dacă sunt legi care trebuie corectate, să le corectăm în slujba oamenilor", a spus Florea.

El a menţionat că, în acest moment, Parlamentul se confruntă cu o criză de credibilitate, orice modificare legislativă în privinţa justiţiei având ca întebare ce se ascunde în spate, ce se urmăreşte.

Procurorul şef Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei procurorilor, a arătat că astăzi nimeni nu este mai presus de lege şi că nu este suficient de remarcat rolul procurorului în înfăptuirea justiţiei.

"Asistăm în această perioadă la o maturitate deplină a statului de drept. Astăzi nimeni nu este mai presus de lege. De la preşedinte la oricare cetăţean fiecare este conştient că, dacă va încălca legea, va răspunde în faţa organelor competente. În acest moment, se poate spune că statul de drept fără justiţie nu poate exista. Există şi costuri. În Franţa se vorbeşte de o dictatură a judecătorilor, în România se vorbeşte de o republică a procurorilor", a arătat Sima.

El a adăugat că nu este suficient remarcat rolul procurorilor în înfăptuirea justiţiei şi Asociaţia procurorilor propune ca, la revizuirea Constituţiei, "să se consemneze contribuţia procurorului la înfăptuirea justiţiei".

Bogdan Gabor, vicepreşedinte CSM, a spus că trebuie remodelat modul în care magistratul să se raporteze la lege.

"Consider că trebuie adoptat conceptul de responsabilizare a magistraţilor. Acestea sunt realităţile constatate de CSM. Trebuie remodelat modul în care magistratul să se raporteze la lege. În legea fundamentală trebuie consacrat şi echilibrul dintre magistraţi şi formatorii de opinie", a adăugat Gabor.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Alin Antochi a spus că sunt tot felul de atacuri la adresa justiţiei şi acest lucru nu face bine actului de justiţie.

"Justiţia a pornit pe un drum corect. Vedem tot felul de atacuri la adresa justiţiei. Acest lucru nu face bine justiţiei. Nu cred că suntem în competiţie cu celelalte puteri în stat, trebuie să fim în competiţie pentru echilibru", a arătat Antochi.

Judecătorul Viorica Costiniu a spus, la rândul său, că mica reformă a fost un dezastru şi termenele prevăzute în noul Cod penal sunt prea strânse.

"Trebuie să avem în vedere şi mica reformă care a fost un dezastru. Nu de puţin ori termenele stabilite în noul Cod penal sunt nerealiste şi păguboase, nu sunt în folosul aflării adevărului", a menţionat judecătorul Costiniu.

Norel Popescu, membru CSM, a sus că volumul de activitate pentru magistraţi este extrem de mare, ceea ce duce la erori judiciare.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor din România, Institutul de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române, a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea cu titlul "Rolul Justiţiei în sistemul puterilor în stat".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici