Băncescu: 90% din câinii adoptaţi internaţional, folosiţi în alte scopuri. Unii ajung în bordeluri

"Nu vom tolera imixtiunea diverselor ONG-uri cu interese, mai mult decât dovedite, privind stocul permanent de câini din Bucureşti pe care l-au avut la dispoziţie atâţia ani pentru exporturile lor", a spus Răzvan Băncescu, după ce a anunţat că din octombrie 2013 au fost strânşi de pe străzi peste 51.000 de câini fără stăpân şi au mai rămas aproximativ 4.000, care urmează să fie ridicaţi.

În ceea ce priveşte acuzaţiile de zoofilie, pentru care au fost prezentate mai multe fotografii, Răzvan Băncescu a spus că din imagini se vede că sunt folosiţi foarte puţini câini de rasă, cele mai multe exemplare fiind "maidanezi".

"Sursa (de câini, n.r.) pentru Europa de Vest, şi cel mai mult Germania şi Danemarca, este reprezentată de România şi Bulgaria. Nu pot să spun că Azorel, de pe strada Lăcătuşului nr. 5, a ajuns în Germania, la bordelul lui Franz, dar legătura este că pleacă afară volume foarte mari de câini şi numai 10 la sută ajung la adopţia reală, 90 la sută fiind folosiţi în alte activităţi", a mai spus Răzvan Băncescu, precizând că există dovedi în acest sens, care au fost deja prezentate procurorilor.

Citeşte şi: SITUAŢIA câinilor fără stăpân în Bucureşti: Peste 51.000 de câini au fost strânşi de pe străzi, din care 30.000 au fost eutanasiaţi

Tot în privinţa adopţiilor internaţionale, coordonatorul de proiect de la ASPA a arătat că, în 2014, au ieşit din România, cu paşapoarte emise de la Bucureşti, peste 20.000 de câini.

"Dintre acestea, două-trei mii de exemplare au ajuns la adoptator, restul ajung în alte scopuri. Sunt implicate şi persoane din străinătate, pentru că problema este transfrontalieră, şi persoane din viaţa publică din România, ONG-uri şi alte persoane fizice", a mai spus Băncescu.

El a precizat că, la nivelul anului 2013, prezenţa câinilor pe străzi le-a adus unor organizaţii nonguvernamentale din Bucureşti peste şase milioane de euro, din care au fost fiscalizaţi doar 1,3 milioane de euro.

"La destinaţie, maidanezii din Bucureşti au valorat peste 20 de milioane de euro", a mai spus Răzvan Băncescu.

Potrivit coordonatorului de proiect al ASPA, printre infracţiunile de pe care le săvârşesc organizaţiile pentru protecţia animalelor sunt evaziunea fiscală şi deturnarea de fonduri. El a făcut referire la organizaţia Vier Pfoten, spunând că aceasta nu a raportat niciodată din punct de vedere fiscal activităţile derulate în România, nu a depus bilanţul anual în ultimii patru ani şi nu a raportat, din punct de vedere medical, nicio manoperă veterinară desfăşurată în România.

Răzvan Băncescu a mai spus că, în 2013, când s-a dorit interzicerea hrănirii câinilor pe domeniul public, reprezentanţii Vier Pfoten au trimis primarului general o scrisoare deschisă prin care arătau că această măsură este contrară prevederilor din ghidul internaţional de bune practici în materia câinilor fără stăpân, lucru care s-a dovedit a fi fals. Ulterior, în decembrie 2014, Vier Pfoten a transmis premierului o scrisoare în care arăta că pentru hrănirea animalelor pe domeniu public nu sunt responsabile organizaţiile nonguvernamentale, ci cetăţenii.

Coordonatorul de proiect al ASPA a susţinut că Vier Pfoten "a acoperit cu bună ştiinţă" traficul ilegal de câini desfăşurat în incinta ADP Sector 6, unde au fost găsiţi câini neînregistraţi, acte false, paşapoarte şi carnete antedatate, fiind destructurat de ASPA în 21 martie 2014.

"În continuare, sectorul A din adăpostul din Pallady este blocat prin diverse procese ale Vier Pfoten, pentru că acolo mai au două truse de instrumentar de sterilizare, iar noi facem sterilizările în altă parte", a mai spus Băncescu.

El s-a referit şi la Asociaţia Cuţu-Cuţu, despre care a arătat că, din 110.000 de lei încasaţi de la donatori în 2014, suma de 60.000 de lei a fost scoasă din contul organizaţiei de către reprezentantul Marcela Pâslă, "fără impozite şi fără justificare".

"Şi ultimele incidente, cele din vară, au fost asumate de organizaţia ADA şi Mişcarea pentru Dreptate şi Protecţia Animalelor (MDPA), mişcarea formată din oameni cu cazier, cu condamnări definitive pentru înşelăciune, violenţă, loviri. Cu aceşti oameni am defilat şi dacă asta înseamnă protecţia animalelor... Dacă aceste organizaţii vin cu ceva concret pentru buna gestionare a câinilor fără stăpân, sunt bine veniţi, dar să nu uităm că sunt foarte multe locuri unde în prezent se află câini neînregistraţi şi nesterilizaţi", a mai spus Răzvan Băncescu.

Coordonatorul de proiect al ASPA a adăugat că în prezent sunt 16 locuri în Capitală care au peste 180 de câini în interior, nesterlizaţi şi neînregistraţi, iar acestea vor trebui monitorizate. Băncescu a dat ca exemple în acest sens, în Sectorul 1 - un adăpost ilegal de pe strada Muntele Găina, în Sectorul 2 - Platforma Hermes, în Sectorul 3 - Platformele Industriale de la Policolor, în Sectorul 4 - zonele de la Apărării Patriei şi Olteniţei, în Sectorul 5 - Baza Saturn şi Calea Ferentari, iar în Sectorul 6 - Platformele Industriale de pe Bulevardul Timişoara. El a precizat că, în aceste cazuri, se va încerca, de comun acord cu proprietarii, sterlizarea şi înregistrarea acestor animale, iar în caz contrar, vor fi sesizate secţiile de poliţie şi reprezentanţii Direcţiei Sanitare Veterinare.