- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Băsescu anunţă scăderea pensiilor cu 15%, a fondului de salarii cu 25% şi a subvenţiilor
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că pensiile vor scădea cu 15%, salariile din sistemul bugetar cu 25%, inclusiv salariul minim, şi vor fi reduse "masiv subvenţiile", banii urmând să fie alocaţi ţintit "către cei care au nevoie de sprijin financiar".
Băsescu: Fondurile de salarii vor scădea cu 25% iar pensiile cu 15%
Preşedintele a menţionat că pensiile vor scădea cu 15%, iar salariile din sistemul bugetar vor scădea cu 25%, inclusiv salariul minim.
Şeful statului a dat ca exemplu subvenţiile pentru încălzire. El a menţionat şi că vor fi reduse masiv subvenţiile care se acordă în acest moment.
Şeful statului a menţionat şi că ajutorul de şomaj va scădea cu 15%.
"Vreau să aveţi în vedere următorul lucru: salariile personalului bugetar reprezintă 28 la sută din buget (...) Cheltuielile sociale reprezintă 12 la sută din PIB, ceea ce reprezintă peste 35 la sută din bugetul de stat. Facem o socoteală elementară să ştim unde am ajuns: 62 la sută din buget. Ne întrebăm cum mai putem aloca bani suficienţi pentru şcoli, pentru spitale, pentru funcţionarea Armatei, a Poliţiei?", a spus preşedintele.
ULTIMELE ȘTIRI
-
România se alătură pe deplin spațiului Schengen începând cu ianuarie 2025
-
Ciucă: Al doilea zbor privat plătit de Nordis pentru Ciolacu, acum la Madrid. Menţin apelul să se retragă
-
Alegeri prezidenţiale 2024. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Cine ar putea intra în turul doi
-
Bucureştenii decid viitorul oraşului: Referendum crucial în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. Iată ce trebuie să ştii
El a amintit şi situaţia legată de veniturile şi cheltuielile de la buget.
"N-aş vrea să facem împreună socoteala - şi o putem face cu uşurinţă - constatăm că venitul mediu în bugetul de stat este 31% din PIB iar cheltuielile bugetului de stat sunt de 40%. Trebuie să completăm această diferenţă, iar locul unde trebuie să restructurăm este sectorul bugetar şi sectorul social(...). Vor mai fi şi multe alte măsuri pe care trebuie să le ia Guvernul, cum ar fi modificări ale Codului muncii pentru a flexibiliza forţa de muncă, unele analize cu privire la impozite", a mai spus preşedintele.
"În primul rând este vorba despre reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%, iar până la sfârşitul anului, şefii de instituţii au obligaţia să-şi facă selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni şi nu clientela politică, în aşa fel încât în anul 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele pe care le au acum", a spus preşedintele.
Şeful statului a adăugat că această măsură trebuie luată de la 1 iunie. Ulterior, răspunzând unei întrebări la finalul declaraţiilor, şeful statului a mai declarat că rezultatul evaluărilor asupra eficienţei funcţionarilor va trebui să fie gata până la sfârşitul lunii decembrie.
"De asemenea, în ceea ce priveşte pensiile, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde de euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual, şi numeric şi ca nivel de plată, ar mai trebui circa încă 500 de milioane de euro, care nu există", a spus şeful statului.
El a adăugat că, având în vedere că aceşti bani nu există, "este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%".
"De asemenea, se va proceda la reducerea masivă a subvenţiilor, iar banii recuperaţi din subvenţii, vor fi alocaţi ţintit către cei care în mod real au nevoie de sprijin financiar", a spus şeful statului.
El a oferit şi un exemplu. "Este vorba despre sistemul de încălzire din Bucureşti. Acesta beneficiază de subvenţii masive din partea Primăriei Capitalei, dar şi a bugetului de stat. Fără deosebire de veniturile pe care le au, toţi cetăţenii din Bucureşti şi firmele racordate la sistemul centralizat, primesc încălzirea subvenţionată. Or, subvenţiile globale vor fi sistate şi se va acorda subvenţie celor care au nevoie de ea. Nu sunt cuplat la încălzirea centrală, dar, dacă aş fi, deşi am cel mai mare salariu teoretic din administraţie, aş primi această subvenţie. Când în mod real, ea trebuie adresată cetăţeanului care are nevoie de ea", a explicat şeful statului.
Băsescu a spus că va fi redus şi ajutorul de şomaj.
"De asemenea, ajutorul de şomaj se va reduce cu 15%", a spus el.
Preşedintele a mai spus, revenind la subiectul reducerii salariilor, că acestea vor fi reduse toate cu 25%, inclusiv salariul minim pe economie. "Dar, Guvernul va completa diferenţa care este sub 600 de lei. Deci salariul minim pe economie, care va fi luat în considerare, este salariul din sectorul privat şi, dacă prin diminuarea de la 705 lei, cât este în sectorul bugetar, cu 25% se ajunge sub 600 lei, nu va scădea salariul minim sub 600 lei. Guvernul va lăsa salariul minim în vigoare aşa cum este, pentru economia reală", a spus Băsescu.
"În România funcţionează 16 programe sociale, marea lor majoritate aplicate înainte de alegeri - de la acordare de pampers, până la venitul minim garantat. Ele funcţionează atât de independent una de alta, încât sunt persoane care cumulează 4-5 ajutoare din diverse programe, astfel încât le convine să stea acasă fără nicio problemă şi câştigă mai bine decât unul care merge la serviciu. Toate cele 16 programe sociale vor fi reanalizate în aşa fel încât ele să-şi atingă ţinta şi nu să devină surse de venit fără muncă. De asemenea, în ceea ce priveşte soluţiile ce vor fi aplicate în continuare, sunt vizate inclusiv acele excepţii care au decredibilizat acţiunea guvernului de a reduce sporurile exagerate şi veniturile date în afara legii. Mă refer aici la cei care se află în consilii de administraţie, fiind în acelaşi timp salariaţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului de Finanţe, ai altor ministere. Veniturile pe care le obţin ca reprezentanţi ai statului vor fi impozitate cu procente foarte mari. Rămâne să stabilească guvernul care vor fi aceste procente", a spus preşedintele.
Reducerile salariale vizează şi administraţia centrală, şi locală
Băsescu a anunţat că scăderea "anvelopei salariale" cu 25 la sută vizează atât administraţia centrală, cât şi pe cea locală, precizând că vor diminua "doar salariile", nu şi cheltuieli precum cele ale "spitalelor şi şcolilor".
"Atenţionez că, atunci când este vorba despre reducerea anvelopei salariale cu 25 la sută, este vizată şi administraţia centrală, şi administraţia locală. În egală măsură sunt vizate ambele administraţii şi îmi fac datoria să transmit un mesaj celor din administraţia locală: nerespectarea, de data aceasta, a celor ce vor fi stabilite de Guvern va duce la reducerea cotei defalcate", a spus preşedintele Băsescu.
El a adăugat că programul de reducere a cheltuielilor bugetului de stat era "inevitabil", la fel cum era şi reducerea resurselor alocate cheltuielilor sociale.
"Procesul de descentralizare trebuie accelerat masiv. Aş vrea să mă înţelegeţi foarte bine: atunci când vorbim de reducerea salariilor în aparatul bugetar central şi local nu mă refer la spitale şi şcoli, ci strict la salarii", a mai spus şeful statului.
TVA şi cota unică rămân la fel
Băsescu a mai declarat că în discuţiile cu delegaţia FMI s-a optat pentru "varianta încrederii", în care Guvernul să-şi continue programele de restructurare masivă a cheltuielilor, iar memorandumul care se va semna va fi "în linii mari" expresia acestei variante.
Preşedintele a spus că echipa de evaluare a FMI, UE şi BM, dar şi Guvernul, au avut în atenţie două variante: una a neîncrederii şi alta a încrederii.
Băsescu a afirmat că varianta neîncrederii se referea la creşterea TVA de la 19 la 24%, a cotei unice de la 16 la 20%, şi la reducerea salariilor în sectorul bugetar, pentru a ne putea încadra într-un deficit bugetar de 6,7 - 6,8% din PIB.
A doua variantă, a încrederii, este aceea în care Guvernul îşi va continua programul de restructurare masivă a cheltuielilor.
"Pe varianta a doua, cea a încrederii în capacitatea Guvernului, Parlamentului şi a instituţiilor statului se va merge în continuare, memorandumul ce se va semna la finalul negocierilor, va fi expresia varintei de îndredere în capacitatea statului român de a reforma", a declarat preşedintele, precizând că nici una dintre variante nu poate fi atribuită cuiva.
Băsescu: Plata datoriilor statului către firme, esenţială
Preşedintele Băsescu a declarat că a discutat cu Guvernul despre plata datoriilor statului către firme, menţionând că acesta este unul din factorii esenţiali pentru a încuraja companiile în procesul de reluare a creşterii economice.
Preşedintele a spus că a discutat cu Executivul despre plata datoriilor statului către companiile private, "esenţială pentru a încuraja firmele în procesul de reluare a creşterii economice".
El a menţionat că acest lucru este important, în contextul în care băncile nu mai creditează proiectele.
"Dacă măsurile pe care le-am precizat se iau, se crează resursă financiară pentru câteva priorităţi majore. Una şi cea mai importantă este plata datoriile pe care le are statul către firme", a spus Băsescu.
Preşedintele a spus că plata datoriilor statului către firme este esenţială pentru a încuraja firmele în procesul de reluare a creşterii economice, "pentru a le crea condiţiile acceptabile pentru reluarea activităţii".
"O altă plată care trebuie urgent făcută este cea care vizează plata datoriilor spitalelor", a spus Băsescu.
Şeful statului a adăugat că sumele eliberate după luarea acestor măsuri precum şi a celorlalte măsuri care vor fi stabilite de guvern în discuţiile cu FMI vor fi utilizate pentru a susţine proiectele cu finanţare europeană.
"Prioritatea este susţinerea proiectelor pentru IMM-uri. Sigur, aici sunt mai multe variante - cu bani în mod direct, cu garanţii guvernamentale. Dar ca să eliberezi garanţii guvernamentale, trebuie să ai resursă financiară pentru că în situaţia executării garanţiei, statul trebuie să plăteaască", a spus preşedintele.
El a spus că este atât de urgentă susţinerea proiectelor mici, până în 20-30 de milioane de euro, "pentru că s-a constatat că 90% dintre proiectele aprobate nu mai pot fi derulate pentru că băncile nu mai creditează componenta autohtonă pe care firma privată sau persoana fizică şi-a obţinut aprobarea proiectului trebuie să o pună alături de banii europeni".
Băsescu: Mizez pe solidaritatea măcar a oamenilor politici
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că miezează, în acest context economic, pe "solidaritatea măcar a oamenilor politici din arcul guvernamental", precizând că "alternativa la acest program al încrederii pentru România este introducerea imediată a creşterii fiscalităţii".
"Mizez pe solidaritatea măcar a oamenilor politici din arcul guvernamental. Alternativa la acest program al încrederii pentru România este introducerea imediată a creşterii fiscalităţii, ca soluţie pentru a aduce bani la buget", a spus Băsescu.
Românii pot avea încredere că Guvernul, preşedintele şi Parlamentul ştiu ce au de făcut
Preşedintele Băsescu a declarat că există persoane şi medii care doresc să întreţină o stare de neîncredere a populaţiei în instituţiile statului, el menţionând că doreşte să transmită românilor că pot avea încredere în preşedinte, Guvern şi Parlament în contextul crizei.
Şeful statului a ţinut să remarce că sunt oameni şi posturi de televiziune "care deliberat intreţin o profundă atmosferă de neîncredere".
"Românii pot să aibă încrerdere că Guvernul, Parlamentul şi preşedintele ştiu ce au de făcut în stuaţia economică actuală", a afirmat preşedintele.
Băsescu a precizat că marţi, 4 mai, la ora 12.00, s-a întâlnit cu primul-ministru, cu guvernatorul BNR, miniştrii de pe domeniile economice şi cu specialişti de la BNR. În aceeaşi zi, la ora 17.00, a afirmat că s-a întâlnit cu membrii echipei de evaluare de la FMI, UE şi Banca Mondială.
Miercuri, 5 mai, la ora 11.00 Băsescu a spus că a discutat cu primul-ministru şi cu guvernatorul BNR, precum şi cu un număr mare de miniştri din domeniile economice.
Joi, 6 mai, la 9.30, Băsescu a discutat cu liderii structurilor şi formaţiunilor politice care susţin Guvernul, iar la 14.30 cu delegaţia FMI.
"Mottivele acestor întâlniri sunt legate de soluţia pe care România urmează să o adopte în continuare pentru a face faţă crizei şi pentru a limita riscul creării unei situaţii extrem de dificile", a precizat preşedintele.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
CANCAN.RO
GANDUL.RO