Băsescu: Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Proba - România nu a recunoscut Kosovo

"Autonomia pe criterii etnice nu poate exista. Nu există un astfel de concept acceptabil pentru statul român. Şi proba că România nu acceptă un astfel de concept este că, în pofida poziţiei tuturor marilor noştri aliaţi, a refuzat să recunoască Kosovo. Exact din acest motiv. Şi credeţi-mă că nu e comod să-ţi menţii poziţia când aliaţii tăi sunt SUA, Germania, Franţa, Italia şi multe alte state mari. Interesul naţional prevalează în faţa prieteniilor şi a alianţelor", a declarat Traian Băsescu, marţi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, în judeţul Harghita, citat de corespondentul MEDIAFAX.

Fostul şef al statului a mai spus că a urmărit cu atenţie declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, din ultima perioadă şi consideră că, în momentul de faţă, Ungaria nu are o politică oficială agresivă, cu declaraţii "indecente" pentru relaţia dintre două state membre ale UE, acestea fiind lăsate în seama extremiştilor maghiari, "fie că sunt cetăţeni români de etnie maghiară, fie că sunt cetăţeni maghiari de la Jobbik, de la Budapesta".

"Singurul lucru care mai trebuie clarificat şi trebuie scos din vocabularul oficial maghiar este cel legat de autonomia Ţinutului Secuieasc. Eu cred că noi nu umblăm cu degetul pe harta Ungariei. Pentru că am putea umbla de la frontieră până la Tisa, dar suntem decenţi şi bine crescuţi. Şi atunci o să-i invităm scris să nu ne mai spună cum să ne organizăm regiunile şi cât de autonome să fie. Autonomie la Caracal, câtă la Harghita şi Covasna. Asta am spus întotdeauna. Deci, problema este de tupeu şi nu văd, în modul cel mai serios, dacă o vor ţine pe a lor cu autonomia Ţinutului Secuiesc, nu văd de ce nu am vorbi de autonomia teritoriului dintre frontieră şi Tisa. La contrapartidă", a declarat fostul preşedinte.

Traian Băsescu a mai spus că autonomia Ţinutului Secuiesc, cerută şi de la Budapesta, dar şi de liderii maghiarilor din România, a dăunat dezvoltării celor două judeţe locuite preponderant de maghiari, Harghita şi Covasna.

Potrivit acestuia, "obârşia" rămânerii în urmă a celor două judeţe, este "marota" autorităţilor locale care au aprobat instalarea în zonă a firmelor maghiare, crezând că au bani, "îi scot şi pe urechi şi pe nas şi vin să-i aducă aici", blocând investitorii străini.

"Au venit, de fapt, foarte mulţi şmecheri cu câte o sută de euro de la Budapesta şi fac afaceri aici. Au blocat alţi investitori care nu erau maghiari şi mai ales au creat politic incertitudine pentru investitorii străini. Prin această continuă afirmare a autonomiei teritoriale, firmele s-au oprit la frontiera Harghitei şi Covasnei", a continuat Băsescu.

Citeşte şi: Băsescu: Soluţia de viitor pentru Republica Moldova este UNIREA cu România

În opinia fostului şef al statului, şi "steagul autonomiei" îi face reticenţi pe investitorii care evită să vină într-o regiune cu probleme entice şi se opresc la Sibiu sau la Braşov.

"Pentru a se face investiţii, trebuie să fie câteva lucruri: climatul social în regulă, şi aici regiunea păcătuieşte, datorită pretenţiilor unor organizaţii şi extremişti maghiari. Şi forţă de muncă calificată. Poate şi aici trebuie gândit puţin cu învăţământul strict în limba maghiară, care îi face pe tinerii absolvenţi şi care ştiu numai limba maghiară aproape inoperanţi pe piaţa forţei de muncă în afară de Covasna şi Harghita. Problema nu e neapărat la Bucureşti, problema e şi la administraţiile locale şi la populaţia de aici. Ia convingeţi-i să spună sau îi convingem, că nu puteţi dumneavoastră: am renunţat la conceptul de autonomie teritorială! Vă dau scris că în câţiva ani vor fi investiţii în Harghita şi Covasna", a continuat Traian Băsescu.

El a subliniat că această zonă nu a fost abandonată de Bucureşti, de către Guvern, care a avut în vedere realizarea unor echilibre, nu neapărat demografice, ci economice.

"E adevărat că aici Bucureştiul are ghinionul că şi minoritarii maghiari şi românii numeric inferior spun că sunt abandonaţi de Bucureşti. Nu este adevărat. Este o bucată din teritoriul naţional şi are toate facilităţile de securitate, de alimentaţie. Problemele de dezvoltare ţin însă foarte mult şi de sectorul privat", a precizat Băsescu.

În privinţa subfinanţării asociaţiilor şi fundaţiilor româneşti din Harghita şi Covasna, comparativ cu cele aparţinând minorităţii maghiare din România, fostul preşedinte a spus că, "din păcate", aici a funcţionat un criteriu politic "extrem de puternic" peste care va trebui să se treacă, şi anume, că "românii nu sunt minoritari pe teritoriul României".

"Trebuie să găsim formule de finanţare şi pentru fundaţiile româneşti din Harghita şi Covasna. Recunosc că, iată, e aproape un an de când mi-am terminat mandatul, dar nu am reuşit să conving spectrul politic că ar trebui să generăm finanţări pentru minoritarii români, pentru că termenul folosit la Bucureşti este că nu putem accepta ideea că românii sunt minoritari în România. Dar, iată o formulă, inferior numeric, care ar putea fi utilizată şi găsită o formulă de finanţare", a conchis Traian Băsescu.

Fostul şef al statului a participat, marţi, la cea de a XIII-a ediţie a Universităţii de vară de la Izvoru Mureşului la dezbaterea cu tema "Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc. Între dorinţa şi acţiunea societăţii civile şi manipulările politice" şi a răspuns întrebărilor participanţilor din ţară, dar în special reprezentanţilor asociaţiilor românilor de pretutindeni.

Citeşte şi: Băsescu: Ungaria a depăşit nişte limite prin declaraţii privind aşa-zişii oropsiţi minoritari maghiari din România