Bistriţa-Năsăud, în topul defrişărilor ilegale/ Numărul hoţilor de lemn s-a dublat într-un singur an. Bărbat, prins de 57 de ori la furat

Ultimul raport al Greenpeace România arată că anul trecut au existat în România 12.487 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, în medie 34 de cazuri pe zi, cu 32% mai multe decât în anul anterior. Pe primul loc în top, cu cele mai multe tăieri ilegale se află judeţul Mureş, cu peste 1.500 de cazuri, iar judeţul Bistriţa-Năsăud ocupă locul 5, cu 619 cazuri de tăieri ilegale.

Conform datelor Inspectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud, pe linie silvică s-a înregistrat o creştere cu aproape 80 % a faptelor sesizate, iar, ca urmare a neregulilor constatate, poliţiştii au confiscate 2.105 mc material lemnos şi 36 de maşini folosite de hoţii de lemne. Poliţiştii au dat şi 384 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 862.000 lei.

La rândul lor, inspectorii Gărzii Forestiere Bistriţa-Năsăud au făcut şi ei sute de controale şi au descoperit că a fost tăiată ilegal o canitate de aproape 9.800 mc de lemn, pagubele depăşind 2,2 milioane de lei.

“Personalul silvic din cadrul Gărzii Forestiere Judeţene Bistriţa Năsăud a făcut 659 acţiuni de control privind respectarea regimului silvic. În urma acestor acţiuni au fost întocmite 123 de procese verbale de constatare a contravenţiilor silvice, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 380.000 lei. (…) Volumul total de material lemnos tăiat ilegal identificat în cursul anului 2017 la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud de către personalul Gărzii Forestiere Judeţene Bistriţa Năsăud şi a celor 18 ocoale silvice a fost de 9.793,049 mc. cu o valoare a pagubei de 2.203.069,74 lei. În urma acţiunilor întreprinse s-a dispus confiscarea faptică a unui volum de 826,04 mc. material lemnos precum şi a sumei de 129.273,53 lei reprezentând contravaloarea unui volum de 665,68 mc. material lemnos confiscat valoric. Au fost înaintate spre organele de cercetare penală, în vederea continuării cercetărilor, 46 de sesizări penale privind săvărşire unor infracţiuni la regimul silvic”, a declarant pentru MEDIAFAX şeful Gărzii Forestiere Bistriţa-Năsăud, Daniel Pop.

Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Bistriţa-Năsăud spun că anul trecut a crescut cu 33,33% numărul dosarelor penale soluţionate cu trimitere în judecată, în acest domeniu, procurorii trimiţând în judecată 49 de inculpaţi cercetaţi în 44 de cauze de infracţiuni silvice.

Chiar dacă raportat la numărul mare de infracţiuni descoperite la nivel de judeţ numărul hoţilor de lemn trimişi în judecată este mic, ultimul raport al Greenpeace situează judeţul Bistriţa-Năsăud pe locul doi în topul trimiterii în judecată a infractorilor.

„În ceea ce priveşte numărul de cauze soluţionate prin trimitere în judecată, cele mai multe au fost înregistrate în judeţele: Suceava – 50, Bistriţa-Năsăud – 44 şi Bacău – 41. Judeţele care înregistrează un procent mult mai mare de cauze soluţionate prin trimitere în judecată decât media la nivel naţional sunt Bistriţa-Năsăud – 33,59%, Arad – 31,58% şi Cluj – 25,71%, faţă de media la nivel naţional, de 11,07%”, se arată în document.

Cele mai multe probleme cu hoţii de lemne le au autorităţile cu localnicii din satul Budacu de Sus, comuna Dumitriţa, unde romii din localitate şi-a făcut de zeci de ani o meserie din furtul de lemne. Nu există casă din cartierul romilor unde să nu existe cel puţin o persoană care a stat luni bune în puşcarie pentru furt de lemne.

Din cele 37 de dosare înregistrate la Judecătoria Bistriţa anul trecut, 30 vizează hoţii din Dumitriţa. Până acum judecătorii au reuşit să finalizeze numai un sfert din procesele care vizează hoţii de lemne, iar sentinţele sunt cât se poate de variate – de la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru cei care se află la prima abatere şi până la trei ani de închisoare pentru cei care au fost prinşi de mai multe ori furând din pădurea comunei.

Recordul îl deţine un bărbat care a fost prins în ultimii cinci ani de 57 de ori furând lemne din pădurea comunei. Bărbatul a fost condamnat până acum de trei ori la închisoare, însă asta nu l-a determinat să renunţe la furat ori de câte ori se întorcea acasă. Ultima sentinţă, venită anul acesta, a contopit toate pedepsele neexecutate de bărbat şi judecătorii au decis ca acesta să îşi petreacă următorii şapte ani după gratii.