Braşov: Control judiciar pentru toţi inculpaţii în dosarul în care este cercetat soţul Alinei Bica

Procurorii DIICOT Braşov au dispus, miercuri, control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara, pentru Mircea Octavian Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, iar alţi patru inculpaţi, printre care şi liderul grupării Dan Vasile, au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi propuşi pentru arestare preventivă la Tribunalul Braşov, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit preşedintelui Tribunalului Braşov, judecătorul Alina Mioc, judecarea măsurii de arestare preventivă în dosarul celor patru persoane reţinute a început miercuri seară, în jurul orei 22.00, iar instanţa s-a pronunţat după miezul nopţii.

"A fost respinsă propunera de arestare preventivă şi s-a dispus controlul judiciar pentru toţi cei patru inculpaţi", a declarat Alina Mioc pentru corespondentul MEDIAFAX.

Procurorii DIICOT au făcut contestaţie la decizie în sala de judecată, aceasta urmând să se judece la Curtea de Apel Braşov.

Procurorii braşoveni şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, printre cei vizaţi fiind şi soţul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Mircea Bica, soţul Alinei Bica, a fost adus, miercuri, la DIICOT Braşov, pentru audieri, alături de alte zece persoane implicate în dosar, fiind pus, ulterior, sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Potrivit procurorului Cătălin Borcoman, şeful DIICOT Braşov, Mircea Bica este cercetat pentru că ar fi comis, prin intermediul societăţii sale, două infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu total de 88.000 lei şi o tentativă de evaziune fiscală.

Dintre cele 17 percheziţii, şase au fost făcute la locuinţele unor persoane din localităţile Jibert, Lisa şi Făgăraş, judeţul Braşov, iar 11 la sediile unor societăţi comerciale implicate în circuitul financiar contabil şi comercial creat şi utilizat de persoanele suspectate, potrivit Poliţiei Române.

"Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din şase persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj. Societăţile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceştia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăţilor în cauză", arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit neplătit.

"Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar", a precizat Poliţia Română.

Surse judiciare au precizat că pentru comiterea infracţiunilor ar fi fost folosite firme fantomă, din judeţele Alba şi Cluj.

Potrivit surselor judiciare, liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul de la DNA al lui Ovidiu Tender, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu Mircea Bica, soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC Făgăraş.

Numele lui Bica şi al lui Dan Vasile sunt menţionate în denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender arăta că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Tender ar fi menţionat că Dan Vasile, "aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia", a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-ar fi fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

Dan Vasile, care are calitatea de martor într-unul din dosarele Alinei Bica, cunoscut ca dosarul Bica 2, ar fi spus că preluarea pachetului majoritar de acţiuni de la SC UPRUC CTR SA a fost făcută pentru Horia Enciu, care mai încercase să achiziţioneze acţiuni la acea societate, însă nu reuşise.

În dosarul Bica 2, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Alina Bica este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul Bica 2.

Bica a precizat în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut "niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender".

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.