CCR îi cere preşedintelui Iohannis să o REVOCE din funcţie pe Codruţa Kovesi. Decizie CCR: EXISTĂ un conflict între Guvern şi Preşedinţie - DOCUMENT OFICIAL

Curtea Constituţională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.

"Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.

Potrivit sursei citate, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere,"prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor".

Cu alte cuvinte, decizia preşedintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-şi exercita atribuţiile constituţional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituţii.

"De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi", se mai arată în comunicat.

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.

"Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă", a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis, anterior anunţării deciziei.

CCR - REVOCARE KOVESI Poziţiile ministrului Justiţiei şi ale reprezentantului Preşedinţiei în faţa judecătorilor CCR

"Faptul că preşedintele României nu are drept de veto. Dacă preşedintele îşi exercită pe nelegalitatea procedurii, atunci cere ministrului să reevalueze cererea să îndeplinească condiţiile legale. Acum nu se pune problema nelegalităţii că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci oportunitatea politică prin declaraţiile verbale. În opinia noastră preşedintele României, abordând astfel procedura de revocare a inteles să blocheze procedura de revocare.În opinia noastră, preşedintele României, abordând procedura de revocare, a înţeles pur şi simplu să blocheze procedura de revocare. A oferit un raspuns politic, de oportunitate. Însă, acceptarea acestei oportunităţi ar însemna să consacrăm inversul a ceea ce se scrie în Constituţie. În opinia noastră, rolul preşedintelului în procedura de numire şi de revocare nu poate fi şi nu este una politică. Refuzul, prin considerentele arătate, încalcă rolul constituţional al ministrului justiţiei şi independenţa procurorilor", a declarat Tudorel Toader, la Curtea Constituţională.

Pe de altă parte, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a declarat, că nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.

"Aţi fost investiţi cu soluţionarea unui conflict de natură constituţională inexistent. (...) Sesizarea nu vizează un conflict pentru că nu e niciun conflict. Articolul 54, alineatul 1, din legea de organizare judiciară arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi implicate în această procedură. Ministrul a realizat o propunere. Consiliul Superior al Magistarturii a avizat. Preşedintele a dat un răspuns. Ministrul nu a oferit un aviz şi nu a luat o decizie. CSM nu a făcut propunerea şi nu a luat decizia. Preşedintele României nu a făcut propunerea şi nu a dat un aviz. Fiecare dintre cele trei autorităţi s-au manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin articolul 54, alineatul 1. Preşedintele a răspuns printr-un act administrativ. (...) În speţă, nu e vorba de un conflict. Niciuna dintre autorităţi nu şi-a depăşit competenţele sau nu s-a abţinut de la a face ceea ce era repartizat să facă prin legea aplicabilă", a declarat consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, în şedinţa Curţii Constituţionale.

CCR - REVOCARE KOVESI Cererea iniţială făcută de ministrul Justiţiei

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.

Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA, Codruţa Kovesi, de ministrul Justiţiei în discursul despre raportul făcut conducerii DNA

CCR - REVOCARE KOVESI Iohannis a respins solicitarea ministrului Toader

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.

Citeşte şi: Toader îi va redacta premierului sesizarea către CCR în cazul Kovesi. Ministrul a avansat şi o dată de expediere/ Schimb de replici între Toader şi Iohannis

Citeşte şi: Augustin Zegrean: Povestea revocării procurorului şef al DNA s-a încheiat / Ce spune despre sesizarea la CCR

Citeşte şi: Iohannis, despre sesizarea făcută de Guvern la CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi: Nu există niciun conflict

Citeşte şi: Băsescu nu susţine revocarea: Kovesi să suporte şocurile. Ambasadorii vor înţelege că au susţinut un stat mafiot