BUGET 2019: Deficit mai mare, bani mai mulţi la Sănătate, reduceri la Servicii/ SUMELE alocate ministerelor

Forma bugetului pe 2019 adoptată de Parlament vine şi cu un deficit bugetar mai mare. Camera Deputaţilor a adoptat, vineri, cu puţin timp înainte de votul final pe buget, modificarea Legii privind plafoanele, care prevede mărirea deficitului bugetar de la 2,55% la 2,76%, pentru a susţine financiar creşterea alocaţiilor pentru copii.

„În anul 2019, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 14.838,6 milioane de lei”, se arată în amendamentul adoptat, vineri, de Camera Deputaţilor.

Săntatea este un domeniu prioritar în bugetul pe 2019. Parlamentul a adoptat, joi în plen reunit, două amendamente ale preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care prevăd suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii cu 295 de milioane de lei pentru implementarea programelor Vitamina D, Panorama şi Teste markeri tumorali, bugetele serviciilor fiind diminuate.

Bugetul Ministerului Educaţiei a fost mărit cu 140 de milioane de lei pentru finanţarea programului „Masă caldă în şcoli", iar banii au fost luaţi de la Autoritatea Electorală Permanentă. Suma totală pe care o primeşte Educaţia este în creştere cu 46,73% faţă de 2018.

De asemenea, bugetele pentru mai mulţi instituţii sunt în creştere faţă de anul 2018. Bugetul alocat pe 2019 pentru Administraţiei Prezidenţială este de 55.421.000, în creşetere cu 4,08% faţă de anul trecut. Pentru Senat, bugetul este de 221.000.000, în creşetere cu 15,03% faţă de anul trecut. Şi la Camera Deputaţilor există o creştere de 9,68% faţă de 2018.

La Înalta Curte de Justiţie şi Justiţie suma creşte cu 13,54 % faţă de anul trecut, la fel şi la Curtea Constituţională.

Bugetul alocat pe 2019 pentru Consiliul Legislativ este de 11.036.000 de lei, în creşetere 11,52% faţă de anul trecut, pentru Curtea de Conturi este de 363.764.000 lei, în creşetere cu 24,27 % faţă de anul trecut, pentru Consiliul Concurenţei este de 75.830.000 lei, în creşetere cu 42,30 % faţă de anul trecut, iar pentru Avocatul Poporului este de 23.532.000 lei, în creşetere cu 31,63% faţă de anul trecut.

Creşteri se regăsesc şi la CNSAS (7,29%), Secretariatul General al Guvernului (65%), pentru MAE (27,14%), MDRAP (2,41 %).

La capitolul tăieri, serviciile de informaţii sunt în top. Parlamentul a votat diminuarea bugetului SRI cu 295 milioane de lei, banii fiind alocaţi Ministerul Sănătăţii pentru programul Vitamina D, dar şi cu 150 de milioane de lei pentru programul privind tratarea diabetului juvenil. Minus 445 milioane de lei pentru SRI, care vor merge la Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, bugetul SIE a fost redus cu 30 de milioane lei, cel al SPP cu 50 de milioane lei. Sumele tăiate din bugetele Serviciilor vor fi alocate Ministerului Sănătăţii.

Bugetul Ministerului Transporturilor va fi diminuat faţă de forma Guvernului, iar creditele de angajament vor fi suplimentate. Cu toate acestea, plenul reunit al Parlamentului a adoptat, joi, bugetul pentru Ministerul Transporturilor, cu patru amendamente admise în Comisiile reunite de buget-finanţe, printre care şi cel pentru alocarea a 23.500.000 de lei, bani pentru revizuirea studiului de fezabilitate a unui tronson din Autostrada Unirii.

Bugetul alocat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este de 5.223.510.000 lei, în scădere cu 2,41% faţă de anul trecut.

Şi Autoritatea Electorală Permanentă va primi mai mulţi bani ca anul trecut, deşi parlamentarii au mai tăiat din ei, faţă de proiectul Guvernului. Iniţial, bugetul alocat AEP era de 582,8 milioane de lei, o creştere de 163,6% faţă de anul trecut. Comisiile au aprobat amendamentul prin care este diminuat cu 140 de milioane de lei bugetul AEP, astfel instituţia rămâne cu un buget de 442,8 milioane. Suma tăiată provine de la subvenţionarea activităţii partidelor politice. Din suma totală a AEP, partidelor politice li se alocă 255,813 milioane de lei.

Proiectul de buget a fost adoptat vineri de plenul reunit al celor două Camerei ale Legislativului şi va fi trimis pentru promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Şeful statului poate trimite înapoi legea în Parlament pentru noi modificări, mai ales că bugetele serviciilor au fost stabilite în CSAT înainte de tăierile din Parlament şi a reacţionat la scurt timp după adoptarea bugetului că proiectul arată dispreţul total al coaliţiei faţă de aşteptările românilor, criticând creşterea excesivă a fondurilor alocare partidelor. De asemenea, Opoziţia a anunţat că va ataca bugetul la CCR.