CADOU de Crăciun pentru ÎNVĂŢĂTOARE de mii de lei, un obicei „ancestral” la români. Cum motivează părinţii un dar atât de costisitor

Părinţii elevilor dintr-o clasă primară discută pe un grup de WhatsApp despre suma de bani pe care trebuie să o aducă fiecare din cei 27 de elevi: câte 100 de lei. Din cei 2.700 de lei ar urma să fie cumpărat un cadou de Crăciun pentru învăţătoare, conform unei fotografii postate pe Facebook de preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de părinţi din învăţământul preuniversitar, Iulian Cristache.

“Luaţi în calcul că eu am făcut împărţirea la 27 şi dacă nu aduc toţi, nu putem să facem acest lucru”, a comentat un părinte pe grup.

Un alt părinte crede că nu trebuie să o facă pe profesoară de ruşine: “Să nu o facem nici pe doamnă să se simtă prost. Să vorbim direct.”

Reprezentanţii părinţilor atrag atenţia că nu profesorii solicită cadouri, dar ar putea stopa acest obicei refuzând atenţiile.

”Eu sunt sigur că nu profesorii cer cadouri. (...) Vorbim de o iniţiativă a părinţilor, care are rolul de a fi în consiliul clasei, de a sprijini şi a apăra drepurile părinţilor şi ale elevilor. (...) Se spune că profesorul nu are nicio vină, decât doar că primeşte un cadou”, explică Iulian Cristache.

”Aici nu e vorba de flori sau de un cadou simbolic prin care îţi arăţi recunoştinţa profesoarei, în special cea din clasele primare.(...) Dacă profesorul refuză o singură dată acest cadou, atunci nu mai este problemă. Părintele înţelege şi nu mai strâng banii. E o chestie asumată tacit de ambele părţi. Este ca la darea şi luarea de mită. Eu stau şi mă întreb - în afară de cadourile simbolice - cum se simte un profesor care primeşte bani în plic sau care primeşte un cadou cu o valoare peste 500 sau peste 1.000 de lei”.

Codul Etic al Profesorilor, despre primirea cadourilor

Codul Etic al Profesorilor pentru învăţământul preuniversitar interzice cadrelor didactice să accepte cadouri sau bani din partea elevilor sau părinţilor.

“Eliminarea oricăror activităţi care generează corupţie: fraudarea examenelor; solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea; favoritismul; meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat”, se arată în Codul de Etică al personalului didactic, publicat în Monitorul Oficial în luna octombrie.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte corupţia în şcoli, urmată de Croaţia şi Ungaria. La coada clasamentului se află Danemarca, Suedia şi Finlanda, potrivit unui sondaj al Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă.

Foto: Hepta