Călin Stoia, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul de trafic de influenţă

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Petru Urs, a declarat că această instanţă a dispus în cazul omului de afaceri Călin Stoia, judecat pentru trafic de influenţă, condamnare la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.

Astfel, omul de afaceri a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Sentinţa poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat de Curtea de Apel Cluj.

Procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia, cercetat în cauza în care este acuzat şi fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, într-un alt dosar după ce ar fi promis unor persoane că va interveni pe lângă funcţionari publici din Guvern pentru alocarea de bani prin HG pentru o comună vâlceană.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia în acest dosar în care este acuzat de trafic de influenţă, informa, în 21 decembrie 2011, DNA.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti, judeţul Vâlcea. Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.

Demersul denunţătorului s-a realizat în numele reprezentanţilor unei societăţi comerciale care era interesată în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008 - 2009.

Călin Stoia i-a comunicat denunţătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcţionarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.

Cu toate acestea, Primăria comunei Ioneşti nu a primit în anii 2010 şi 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj.

La termenul din 5 martie, Călin Stoia susţinea că dosarul a fost întocmit pe baza unor supoziţii şi că nu ştia nimic despre firma sau primăria pe care trebuia să le ajute prin intervenţia sa la "Number One" din Guvern.

Stoia spunea că îl cunoaşte pe Emil Boc, care este "Number One" la care se face referire în dosar.

"Îl cunosc pe Boc, dar nu mă bat pe burtă cu el. Mă declar nevinovat de faptele imputate. Pe Bold Bujorel (denunţător în dosar - n.r.) l-am cunoscut în urmă cu un an jumătate, la golf. În 25 august, când eram la Paris, am fost sunat de Bold că vrea să discute cu mine o problemă, dar nu mi-a zis despre ce era vorba. În 28, l-am sunat şi el mi-a spus că ar fi o societate care are nevoie de recuperat bani. Fără să îmi spună ce. Cred că sunt nişte speculaţii ale acuzării contra adevărului cu privire la discuţie. Nu am lansat niciun zvon că am influenţă asupra unor persoane din Guvern. Dimpotrivă, am arătat că nu pot. Deşi îl cunosc pe ministrul Boc de când era primar, nu am nicio relaţie cu dânsul şi nu îmi permit să apelez la dânsul pentru nicio problemă. Nu mă bat cu el pe burtă", spunea Stoia.

La ultimul termen în dosar, din 9 iulie, procurorii DNA susţineau că Stoia a lăsat să se creadă faţă de un denunţător că are influenţă, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcţionari publici cu atribuţii de decizie în cadrul Guvernului, pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ioneşti din judeţul Vâlcea, provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2011.

Mai exact, Stoia era acuzat că i-ar fi spus unui cunoscut al său, Ion Bujorel Bold, că poate interveni pentru deblocarea unor sume din fondul de rezervă al Guvernului României în folosul unei societăţi comerciale controlate de un om de afaceri din Vâlcea, Vasile Lepădatu. Fondurile ar fi urmat să ajungă în contul unei primării din judeţul Argeş, de unde trebuiau redirecţionate la firma lui Lepădatu, care efectuase lucrări pentru reparaţia unor drumuri.

Judecătorii Tribunalului Cluj i-au audiat, la acel termen, pe Bujorel Bold, denunţătorul din acest dosar, şi pe omul de afaceri Vasile Lepădatu.

Bold a declarat judecătorilor că a fost luat de pe stradă din Bucureşti şi adus la DNA Cluj unde i s-a dat să asculte convorbirea telefonică avută cu Stoia. "Am dat acel denunţ la DNA pentru că mi s-a spus că este vorba de o faptă penală şi am vrut să scap. Stoia nu mi-a spus că va interveni la Guvern, am dedus asta cu domnul procuror", a spus Bold.

La rândul său, Lepădatu a declarat că nu are nicio legătură cu acest caz şi că nu i-a cerut niciodată nimic lui Bold, de altfel nici în prezent problema sa nefiind rezolvată.

La ultimul termen, procurorii DNA au cerut condamnarea cu executare a lui Stoia, iar avocaţii acestuia au cerut achitarea.