Câmpeni: Aproximativ 2.000 de persoane AU PROTESTAT faţă de proiectul minier de la Roşia Montană. Manifestanţii au adoptat o "proclamaţie" cu revendicări - FOTO

Protestul de la Câmpeni s-a încheiat, iar participanţii au adoptat o "proclamaţie" cu revendicări

Protestul de la Câmpeni faţă de proiectul Roşia Montană s-a încheiat, iar participanţii au adoptat o "proclamaţie" prin care cer demisia iniţiatorilor proiectului de lege privind Roşia Montană, dar şi interzicerea mineritului cu cianuri şi a extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Protestul organizat la Câmpeni faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, s-a încheiat în jurul orei 19.30, când ultimii protestatari au început să plece spre case.

În timpul protestului, participanţii au adoptat şi au făcut publică o "proclamaţie a Marii Adunări a Moţilor de la Câmpeni" prin care au transmis guvernanţilor şi parlamentarilor că "locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptăţiţi să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogăţiile cu care i-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunităţii şi al României".

"Noi nu cerşim la uşile altora, alţii au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparţine. (…) Orice străin e binevenit în Munţii Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viaţă şi nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinţei noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tututor celor care prin viclenie, hoţie şi corupţie vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale şi istorice de care depinde viaţa noastră. Fericirea şi bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea şi sărăcirea semenilor săi!", se arată în proclamaţia protestatarilor de la Cîmpeni.

De asemenea, în proclamaţia amintită, protestatarii transmit guvernanţilor, parlamentarilor şi politicienilor 12 solicitări, printre care respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecţie a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor şi terenurilor agricole, bunurilor publice în favoarea companiilor miniere de orice tip, dar şi interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activităţile miniere din România.

Printre solicitări se află şi includerea Roşiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO, respingerea de urgenţă, prin hotărâre de guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană, desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiţionale încheiate de către Guvern referitoare la înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României şi asumarea de către Guvern a expertizei şi a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roşia Montană exprimate de: Academia Română, Asociaţia Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecţilor din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU şi al celorlalte biserici creştine din România, precum şi de experţii independenţi.

Protestatarii mai cer în proclamaţie demisia iniţiatorilor proiectului de lege pentru Roşia Montană, respectiv ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duţu, precum şi a premierului Victor Ponta, apoi crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a "afacerii Roşia Montană" sub toate aspectele.

Protestatarii solicită şi refacerea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munţilor Apuseni şi acordarea unor facilităţi fiscale şi de altă natură pentru dezvoltarea activităţilor economice.

Proclamaţia de la Cîmpeni prevede şi o solicitare privind începerea de către instituţiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea şi avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană.

Manifestanţii de la Cîmpeni s-au solidarizat cu cei care protestează faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist şi au cerut interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în acest caz.

Aproximativ 2.000 de oameni s-au adunat, sâmbătă, în jurul orei 14.00, în centrul oraşului Câmpeni, în faţa statuii lui Avram Iancu, denumit de localnici "Crăişorul Munţilor". La protest au venit şi persoane din localităţi din Munţii Apuseni, dar şi din alte zone din ţară.

Protestul a început cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi, iar manifestanţii s-au rugat împreună pentru viitorul Munţilor Apuseni, la un moment dat unul dintre participanţi îngenunchiind.

Protestatarii au steaguri, eşarfe tricolore şi pancarte cu mesaje precum "Uniţi salvăm Munţii Apuseni", "Moţii nu vor cianură", "Trădarea de ţară în aur se măsoară", "Salvaţi Roşia Montană, salvaţi Apusenii", "Bogată ţară, proastă rânduială".

De asemenea, oamenii au cântat melodii patriotice şi au scandat lozinci prin care solicită respingerea proiectului minier de la Roşia Montană.

Un grup de săteni din comunele din apropierea oraşului Câmpeni au adus la proteste boi şi vaci, în jug, încercând astfel să arate că în Munţii Apuseni se pot creşte animale şi se poate face agricultură.

"Am venit cu animalele să le arăt domnilor de la Bucureşti că în Apuseni există animale, nu cum au spus ei. Avem vaci şi facem agricultură, au făcut şi moşii şi strămoşii noştri", a spus unul dintre proprietarii de animale prezent la protest.

Un alt participant a urcat pe scenă şi a anunţat protestatarii că există autocare cu oameni care vor să vină la Câmpeni, dar care ar fi fost oprite în apropiere.

"Imnul nostru drag spune «preoţi cu crucea în frunte», aşa am pornit şi noi astăzi să le spunem guvernanţilor NU pentru proiectul de la Roşia Montană. Suntem mulţi şi să ştiţi că nu toţi au putut ajunge aici, unii au fost opriţi pe drum, în Baia de Arieş sau în apropiere de Câmpeni", a spus bărbatul.

Purtătorul de cuvânt al Poliţei Judeţene Alba, Luminiţa Prodan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în judeţ se desfăşoară sâmbătă o acţiune privind transportul public de persoane şi au loc controale în trafic.

Prodan a precizat că nu au existat autocare cu persoane care ar fi dorit să ajungă la protestul de la Câmpeni şi care ar fi fost oprite să ajungă în zonă.

La ora transmiterii acestei ştiri, pe o scenă amenajată în zona unde se desfăşoară protestul, unii dintre participanţi susţin discursuri în faţa mulţimii, completate de scandări, precum "Uniţi salvăm Munţii Apuseni! Uniţi salvăm România!".

Protestatarii ameninţă că dacă nu vor fi ascultaţi vor merge la Roşia Montană şi la Bucureşti pentru a protesta.

La protestul de la Câmpeni continuă să sosească participanţi, numărul celor prezenţi fiind în creştere.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Alba, Cosmin Jurcoveţ, a declarat corespondentului MEDIAFAX că protestul de la Câmpeni este autorizat să se desfăşoare până la ora 20.00, iar până acum nu au fost înregistrate incidente.

În 25 septembrie, la Câmpeni, reprezentanţi ai opozanţilor faţă de proiectul minier de la Roşia Montană s-au întâlnit cu parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană, care au vizitat judeţul Alba, atunci peste 1.000 de persoane protestând în faţa restaurantului în care a avut loc întâlnirea.

Participanţii la întâlnire i-au informat pe membrii Comisiei speciale parlamentare Roşia Montană că se opun proiectului minier deoarece îl consideră periculos, iar pe de altă parte afacerile şi vieţile lor ar fi afectate dacă ar începe exploatările.

Din 1 septembrie, în centrul Capitalei şi în mai multe oraşe din ţară, dar şi peste hotare au loc proteste ale celor care se opun proiectului minier de la Roşia Montană.

Manifestanţii cer ca Parlamentul să respingă proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană şi să interzică, prin lege, folosirea cianurilor în activităţile miniere din România, Guvernul să respingă, prin hotărâre, în regim de urgenţă, acordul de mediu, Roşia Montană să fie inclusă pe lista tentativă a României pentru includerea în patrimoniul UNESCO şi demisia premierului Victor Ponta şi a celor patru iniţiatori ai proiectului de lege: miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.

Protestele au început după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul fiind transmis Parlamentului spre dezbatere.

Potrivit proiectului de lege aprobat de Guvern, exploatarea minieră de la Roşia Montană propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation "este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit".

Conform acestuia, exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.