LIVE Carmen Dan, primul oficial audiat în Comisia de anchetă a fraudelor electorale, după neregulile la vot în 26 mai 2019

VEZI VIDEO AICI 

"Nu Ministerul Afacerilor Interne stabileşte numărul secţiilor de votare din ţară. Acesta este atributul autorităţilor locale cu avizul Autorităţii Electorale Permanente. Ministerul Afacerilor Interne nu stabileşte numărul de buletine de vot, numărul de ştampile sau cabine de vot, acest atribut îi aparţine Autorităţii Electorale Permanente. Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuţii în interiorul secţiilor de votare, aici responsabilitatea îi revine preşedintelui Secţiei de votare, care răspunde de derularea tuturor activităţilor în secţile de votare şi Ministerul Afacerilor Interne nu are atribuţii în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de monitorizare a prezenţie la vot, nu are atribuţii în ceea ce priveşte utilizarea tabletelor, nu are atribuţii în ceea ce priveşte instruirea operatorilor acestor tablete, acest sistem aparţine în integralitate Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi instruirea acestor operatori este tot în sarcina STS", a declarat Carmen Dan.

Ministrul Afacerilor Interne este audiat, la ora transmiterii ştirii, în Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai.

Dan: Au fost constituite 128 dosare penale privind posibile fraude la vot

Ministrul Carmen Dan a declarat că, în urma sesizărilor trimise la MAI şi verificărilor făcute, au fost constituite 217 dosare penale, din care 128 privind posibile fraude la alegerile din 26 mai. Ea a spus că în sistemul de monitorizare a votului au fost 9282 de notificări privind nereguli.

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat, marţi, în cadrul audierilor din Comisia parlamentară pentru anchetarea posibelilelor fraude la alegerile din 26 mai, că prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) au fost semnalate 9282 de notificări care au fost trimise spre verificarea Poliţiei. Dintre acestea, 8132 sesizări au fost făcute pe plan naţional iar 1150 de sesizări în străinătate. Carmen Dan a spus că MAI nu a primit informări de la Serviciul de Informaţii Externe sau de la Serviciul Român de Informaţii.

"În urma verificării sesizărilor primite şi activităţilor desfăşurate de către structurile MAI au fost constituite 217 dosare penale dintre care 128 de dosare privind posibile fraude la vot, astfel 65 de dosare privind fapta de a vota fără drept, 56 dosare privind fapta de a vota de două sau mai multe ori, 4 dosare privind fapta de a vota prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot, trei dosare privind utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals. Alte 89 de dosare privesc infracţiuni circumscrise în textul electoral cum ar fi împiedicarea prin orice mijloc a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, vorbim de 25 de dosare, coruperea alegătorilor 15 dosare, violarea confidenţialităţii votului 5 dosare", a declarat ministrul de Interne.

Oficialul din Executiv a spus că într-un singur dosar a fost dispusă urmărirea penală pentru persoană, restul fiind începerea urmăririi penale pentru fapte.

"Din cele 217 dosare penale într-un singur dosar a fost dispusă urmărirea penală in persona la restul fiind vorba de urmărire penală in rem, adică pentru faptă. La acest moment au fost finalizate cercetări şi au fost înaintate la Parchet cu propuneri de clasare un număr de 21 de dosare penale, rămânând în lucru 196 de dosare penale. Distribuţia la nivel teritorial dacă interesează reflectă faptul că cele mai multe dosare penale rămase în lucru sunt în Bucureşti, vorbim de 31, Giurgiu 22, Prahova 12, Harghita 10, Vaslui 8, Argeş 6. Pentru a avea o imagine comparativă în anul 2016, în contextul alegerilor parlamentare au fost deschise 218 dosare penale, iar la alegerile europarlamentare din cursul anului 2014 au fost deschise 258 de dosare penale", a explicat ministrul.

De asemenea, Carmen Dan a susţinut că timpul mediu de procesare a documentelor de identitate pentru alegerile europarlamentare a fost dublu, faţă de timpul mediu de procesare pentru referendum deşi s-a folosit aceeaşi infrastructură.

"Vă pun la dispoziţie câteva date suplimentare privind timpii necesari validării în SIMPV a documentelor de identitate, iar eu cu permisiunea dumneavoastră am avut, am cel puţin două constatări: prima constatare se referă la faptul că intervalele medii de timp necesare procesării de SIMPV a documentelor de identitate au fost diferite pentru alegerile europarlamentare faţă de referendumul naţional. Aş exemplifica şi aş spune că timpul mediu de procesare a documentelor de identitate pentru alegerile europarlamentare a fost dublu, faţă de timpul mediu de procesare pentru referendum deşi s-a folosit aceeaşi infrastructură. O altă constatare pentru aproape un milion de cetăţeni timpul total de procesare a documentelor de identitate a fost cuprins între jumătate de minut şi peste 8 minute", a spus Dan.

Marţi a fost chemat la audieri şi ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu.

Obiectivele anunţate de Comisia parlamentară sunt: verificarea veridicităţii informaţiilor vehiculate în contextul public cu privire la neregulile referitoare la funcţionarea SIMPV - Sistemul Informatic de Monitroizare a Prezenţei la Vot; numărul cetăţenilor români cu drept de vot; eventualele neconcordonaţe între procesele-verbale cu rezultatele încheiate la nivelul secţiilor de votare şi la nivelul BEJ-urilor; eventualele neconcordanţe între numărul de participanţi la vot şi numărul buletinelor de vot întrebuinţate; verificarea informaţiilor referitoare la o eventuală utilizare excesivă a listelor suplimentare; verificarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor; solicitarea de la autorităţile competente a unor informaţii referitoare la numărul şi natura unor anumitor fapte de natură penală sesizate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral; identificarea unor soluţii legislative, administrative sau tehnice de natură să îmbunătăţească desfăşurarea procesului electoral.