Cât de mulţumit eşti de sistemul de sănătate? Pe ce loc se află România în clasamentul privind satisfacţia în domeniul sănătăţii

Studiul, desfăşurat la nivel global de către IRIS Network, indică o profundă insatisfacţie cu privire la sistemul de sănătate din România.

În România, oamenii au penalizat puternic sistemul public de sănătate, România fiind ţara cu cel mai scăzut nivel de mulţumire dintre cele 28 de ţări care au participat la studiu: doar şase la sută dintre români sunt mulţumiţi de serviciile publice de sănătate.

"În România 58 la sută dintre cei care au răspuns la studiu cred că sursa problemelor din sistemul medical provine din managementul ineficient, în timp ce 42 la sută cred că fondurile insuficiente sunt principalul aspect de blamat", se arată în studiu.

Niveluri apropiate de al României se observă şi în Egipt (şapte la sută), Columbia (opt la sută) şi Ucraina (nouă la sută).

La nivel global, şapte din zece persoane consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Ţările în care autoevaluarea stării de sănătate înregistrează cel mai bun nivel sunt SUA, Irlanda, Columbia, Germania, Pakistan şi Indonesia, în aceste ţări peste 80 la sută dintre participanţii la cercetare fiind mulţumiţi de propria stare de sănătate.

"România se încadrează în media globală (alături de Grecia, Franţa, Slovenia şi Olanda), 72 la sută din populaţie apreciindu-şi pozitiv starea de sănătate", rezultă din studiu.

În România, 76 la sută dintre cei care au răspuns consideră că dieta aleasă este principalul factor care are efect asupra stării de sănătate, iar pe locul doi se situează nivelul de exerciţii fizice (65 la sută).

Doar 44 la sută cred că starea lor de sănătate poate fi influenţată de cantitatea de alcool consumată şi doar 46 la sută apreciază că fumatul are un impact asupra sănătăţii lor.

Printre cei care au cea mai slabă percepţie despre sănătatea lor se numără locuitorii din Rusia, Ucraina, Turcia, Polonia, Ungaria şi Chile.

Factorii percepuţi în întreaga lume ca fiind cei mai importanţi influenţatori ai stării de sănătate sunt: nivelul de exerciţii fizice, contaminanţii care afectează apa şi alimentele, calitatea somului, dieta aleasă de fiecare şi moştenirea genetică a familiei.

La polul opus, factorii care sunt consideraţi a influenţa cel mai puţin starea de sănătate sunt: consumul de tutun şi cantitatea de alcool consumată în mod obişnuit.

Percepţia asupra calităţii serviciilor naţionale de sănătate este destul de slabă la nivel global. Din cele 28 de ţări investigate, în 22 se observă o satisfacţie scăzută faţă de sistemul de sănătate.

Ţara în care oamenii sunt cei mai mulţumiţi de sistemul public de sănătate este Indonezia, 81 la sută dintre persoane apreciind pozitiv sistemul naţional de sănătate.

Alte ţări în care oamenii sunt mulţumiţi sunt: Turcia, Malaiezia, India şi Tailanda, nivelul de satisfacţie fiind de peste 60 la sută.

În Europa locuitorii diferitelor ţări sunt mai critici cu privire la serviciile de sănătate publică, însă ţări precum Finlanda, Olanda şi Marea Britanie reuşesc să obţină scoruri de satisfacţie peste 40 la sută.

În cele mai multe din cele 28 de ţări investigate sursa problemelor din sistemul de sănăate este percepută ca fiind managementul ineficient al sistemului.

Ţările în care managementul serviciilor de sănătate este blamat în cea mai mare măsură sunt: Columbia, Slovenia, Germania, Grecia şi China.

"Ungaria este singura ţară în care oamenii cred că fondurile insuficiente sunt o problemă mai acută decât managementul sistemului", rezultă din studiu.

Încrederea în diferite aspecte ale sistemului naţional de sănătate diferă considerabil de la o ţară la alta. De exemplu, în Olanda şi Franţa oamenii tind să creadă în mare măsură că servicii de sănătate de calitate vor fi întotdeauna disponibile în ţara lor.

"Majoritatea locuitorilor din aceste ţări (aproximativ 80 la sută) cred şi că serviciile de sănătate din ţara lor sunt printre cele mai bune din lume. În Grecia, România şi Polonia încrederea în sistemul de sănătate este scăzută în legătură cu toate aspectele investigate, atat legat de nivel de calitate a serviciilor, cât şi în ceeea ce priveşte abilitatea sistemului de a avea grijă de persoanele defavorizate din societate", se mai arată în studiu.

În cele mai multe dintre ţările participante la studiu (21 din cele 28) există un acord asupra faptului că guvernele, prin intermediul taxelor, sunt cele care trebuie să asigure finanţarea sistemului de sănătate.

În ţări precum SUA sau China există o preferinţă mai ridicată pentru finanţarea cheltuielilor cu sănătatea la nivel individual (fie prin intermediul asigurărilor private de sănătate, fie prin plata fiecărui serviciu la momentul contractării lui).

O situaţie deosebită apare în ţări precum Germania şi Tailanda, unde preferinţa pentru cele două tipuri de finanţare a sistemului de sănătate este aproximativ egală.

În România, o majoritate puternică (82 la sută) înclină spre susţinerea cheltuielilor legate de sănătate din fonduri publice.

Studiul IriS Global Health a fost realizat in 28 de tari membre ale reţelei Iris Network. În total au fost realizate 22.493 de interviuri folosindu-se metode de colectare adaptate situaţiei din fiecare ţară (on-line, face to face sau prin telefon).

Datele au fost colectate în perioada august - octombrie 2011, folosindu-se un chestionar similar în toate ţările participante.

În România s-au realizat 1.100 de chestionare folosindu-se metoda de colectare face to face, la domiciliul respondentului.

Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia între 20 şi 60 de ani, din localităţile urbane cu peste 50.000 de locuitori şi are o eroare maximă de eşantionare de ±2,9 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută.

Ţările participante la studiu sunt: Filanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Rusia, Slovenia, Turcia, Marea Britanie, Ucraina, SUA, Canada, Chile, Columbia, China, India, Indonezia, Malaiezia, Tailanda, Pakistan, Egipt, Australia.