Catolicii sunt conduşi de Colegiul Cardinalilor, până la alegerea noului papă

În cadrul unei confreinţe de presă susţinute, luni, la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, preotul doctor Eduard Giurgi a trecut în revistă prima săptămână de după retragerea papei Benedict al XVI-lea, referindu-se strict la perioada dintre renunţarea papei Benedict al XVI-lea la Scaunul Apostolic şi convocarea Colegiului Cardinalilor.

În contextul în care vineri, 1 martie, a fost anunţat "Sede Vacante", ceea ce înseamnă că Scaunul Apostolic a fost oficial declarat vacant, toate atribuţiile guvernării Bisericii Catolice revin, până la numirea noului papă şi cu anumite restricţii clare, Colegiului Cardinalilor, a explicat reprezentantul Bisericii Romano-Catolice.

"Potrivit Codului de Drept Canonic, mai exact conform canoanelor 335 şi 359, în situaţia de faţă, când renunţarea la Scaunul Apostolic prezentată de către Benedict al XVI-lea a devenit efectivă, pe 28 februarie, ora 20.00, Colegiul Cardinalilor nu poate schimba nimic în ceea ce priveşte conducerea Bisericii. În acest sens, principiul general după care Colegiul Cardinalilor este condus în aceste zile, până la alegerea noului papă, este «nihil innoventur» (nimic nu se schimbă în conducerea Bisericii, întrucât legea nu îi permite). Astfel, Colegiul Cardinalilor se bucură numai de puterea ce îi este dată de legea specială, adică de Constituţia «Universi Dominici Gregis» (Întregii Turme a Domnului), ce a fost promulgată la data de 22 februarie 1996 de papa Ioan Paul al II-lea, la care se adaugă amendamentele aduse acestei constituţii de către Papa Emerit Benedict al XVI-lea în 2007 şi 2013", a declarat Giurgi.

Concret, în această perioadă, Colegiul Cardinalilor are ca responsabilitate guvernarea Bisericii, ocupându-se de problemele obişnuite ce ţin de această misiune, pregătesc toate cele necesare pentru alegera papei, iar cei care nu au împlinit 80 de ani până în ziua în care Scaunul Apostolic a devenit vacant vor intra în ziua stabilită de congregaţia (adunarea) generală în Capela Sixtină, pentru alegerea viitorului papă.

Numărul limită al cardinalilor electori care se pot întruni este de 120, însă, la congregaţia generală de luni au fost numai 115, deoarece s-au retras doi dintre ei, respectiv Keith O'Brien, afectat de scandalurile sexuale, şi cardinalul Roger Mahony, căruia probleme de sănătate nu i-au permis să participe la congregaţie.

Discuţiile preliminare Conclavului ar putea dura câteva zile, până când se întruneşte la Roma numărul complet al cardinalilor electori şi se stabileşte data începerii Conclavului pentru alegerea noului papă.

Tot din cauza problemelor de sănătate, nu a putut lua parte la Colegiul Cardinalilor reprezentantul României, Eminenţa Sa Lucian Muresan. Deoarece acesta are 81 de ani, vârstă care o depăşeşte pe cea care permite participarea la adunarea generală pentru alegerea noului papă, acesta nu ar fi putut lua parte la procesul elector.

În ceea ce priveşte atribuţiile Colegiului Cardinalilor, Eduard Giurgi a precizat că acesta nu are nicio putere sau jurisdicţie asupra problemelor care îi revin doar papei, iar "toate aceste probleme, dacă apar, trebuie rezervate viitorului papă - de exemplu, numirea episcopilor, crearea cardinalilor, sinodul episcopilor sau crearea de dieceze".

De asemenea, Colegiul Cardinalilor nu poate decide nimic cu privire la drepturile Scaunului Apostolic şi ale Bisericii şi nici nu poate permite ca aceste drepturi să fie diminuate. Dimpotrivă, Colegiul are datoria să le apere. De asemenea, nu poate amenda, schimba sau adăuga ceva la legile date de papă, în special cele cu privire la alegerea Suveranului Pontif. Ce poate face, în schimb, Colegiul Cardinalior este să decidă cu privire la întrebările ce se ridică privitor la interpretarea corectă a legilor din constituţia "Universi Dominici Gregis" (despre alegerea papei). Totodată, Colegiul trebuie să rezolve acele probleme care ar putea să apară şi care, după părerea majorităţii cardinalilor prezenţi, nu suporta amânare.

"Felul în care este guvernată Biserica în aceasta perioadă, conform constituţiei UDG este următorul: Congregaţii (Adunări) Generale la care pot participa toţi cardinalii şi care sunt convocate şi prezidate de Decanul Cardinalilor, Angelo Sodano, care nu are nicio jurisdicţie asupra celorlalţi cardinali, ci este considerat primul între egali (can. 352, paragraful 1). Aceste adunări se ocupă cu tot ceea ce ţine de pregătirea conclavului şi problemele care cer o examinare mai serioasă", a mai explicat preot doctor Eduard Giurgi.

Potrivit statisticilor Vaticanului, în întreaga lume sunt 1,2 miliarde de catolici, iar Europa este singurul continent unde numărul acestora este în scădere. conform aceloraşi date, peste 40% dintre catolici sunt în America Latină, Brazilia fiind ţara cu cel mai mare număr de credincioşi catolici - 150 de milioane. De asemenea, Congo este ţara cu cel mai mare număr de catolici din Africa.

Biserica Catolică gestionează peste 70.000 de grădiniţe, mai mult de 90.000 de şcoli primare şi peste 43.000 de gimnazii în toată lumea, dar şi alte câteva zeci de mii de dispensare medicale, centre de îngrijire a bătrânilor, leprozerii, azile pentru bolnavii cronici şi persoane cu handicap, orfelinate, cabinete de consiliere familială, centre de educare sau reeducare.

În România sunt înregistraţi, în prezent, aproximativ 1.200.000 de credincioşi catolici.

După opt ani de pontificat, Benedict al XVI-lea a încetat să mai fie papă la ora 20.00 (21.00, ora României), când a intrat în vigoare demisia sa, prima a unui Suveran Pontif în ultimii 700 de ani.

Papa a anunţat pe 11 februarie că va renunţat la pontificat din cauza stării de sănătate şi a bătrâneţii.

Papa Benedict a apărut, joi seara, pentru ultima dată în public, la Castelul Gandolfo, salutând miile de credincioşi veniţi să îl întâmpine, cărora le-a spus că nu mai este Suveran Pontif şi că începe "ultima etapă a pelerinajului în această lume".

Benedict va locui aproximativ două luni la Castel Gandolfo, după care va reveni la Vatican şi va sta într-o mânăstire.

Alegerea papei de către cardinali datează din 1059, când Papa Nicolae al II-lea a rezervat acest drept doar cardinalilor episcopi. În primii ani ai creştinismului noul papă era ales de creştinii din Roma, uneori era indicat chiar de către predecesorul său (de exemplu Sfântul Petru l-a indicat ca succesor al său). În 236, Fabian a fost ales papă deoarece, în timpul trecerii în revistă a posibililor candidaţi, un porumbel s-a aşezat pe capul lui Fabian, lucru interpretat de cei prezenţi ca un semn al voinţei divine. Papa Marcu (336) a decis ca numai preoţii din Roma să-l poată alege pe noul papă. În zilele noastre noul papă este ales în general dintre cardinalii participanţi la conclav, care sunt toţi episcopi.

Regula desemnării ca papă a cardinalului care a fost ales cu 2/3 din voturi datează din 1179 şi a fost stabilită de Papa Alexandru al III-lea. Această regulă a fost abolită în 1377 de către Papa Grigore al XI-lea şi reintrodusă de Grigore al XVI-lea (1621-1623). Pius al XII-lea (1939-1958) a introdus formula de 2/3 plus un vot pentru alegerea papei. În 1996, Papa Ioan Paul al II-lea, cu constituţia apostolică Universi dominici gregis, a reiterat această regulă, dar a stabilit că, după al 34-lea scrutin (sau al 35-lea, dacă s-a votat şi în ziua deschiderii conclavului) să se treacă la balotaj între primii doi cardinali care au obţinut cele mai multe voturi la ultimul scrutin, iar cel ales să fie desemnat cu majoritate de voturi.

În 2007, Benedict al XVI-lea a modificat acest document, prin motu proprio De aliquibus mutationibus, a revenit la necesitatea obţinerii a 2/3 din totalul voturilor pentru alegerea papei. În plus, a stabilit că în caz de balotaj, sunt necesare tot cel puţin 2/3 din totalul voturilor, iar cei doi cardinali între care se realizează balotajul nu au drept de vot. Regula se aplică şi în contextul actual în care sunt numai 115 cardinali electori.