- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (08.04.2015, 15:01)
- Valentina Postelnicu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
CC răspunde sesizărilor în cazul Şova: Există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat. În cazul sesizării lui Iohannis nu există conflict
Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului
Urmărește
5879 afișări
Dan Sova (Imagine: Marius Dumbraveanu/Mediafax Foto)
CC, la sesizarea CSM: Refuzul Senatului de a redacta hotărâre la Şova, conflict; Hotărârea, obligatorie
"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului", se arată în decizia CC.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Călin Georgescu și soția sa, Cristela Georgescu, s-au adresat criticilor: „Nu putem să stăm în genunchi decât în fața lui Dumnezeu”
-
NEWS ALERT Israelul a aprobat acordul de încetare a focului în Liban
-
Călin Georgescu a intrat LIVE cu soţia şi a spus că astăzi se duce o luptă a "Arhanghelului Mihail cu Satana" în momentul în care vorbea de adversarii politici
-
Noi proteste anti-Georgescu şi anti-fascism în Bucureşti şi marile oraşe din ţară. Se strigă: „Legiunea nu face naţiunea” / „Nu votaţi un dictator, tinerii vă cer în cor”
Curtea Constituţională precizează în decizie că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o pubica în Monitorul Oficial al României.
Decizia CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Senatului.
Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii a fost transmisă Curţii Constituţionale după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat CC cu privire la faptul că Senatul a respins solicitarea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova, fără a emite o hotărâre şi după ce majoritatea senatorilor prezenţi, în condiţii de cvorum, au votat pentru aprobarea cererii procurorilor. Din cele 151 de voturi exprimate atunci în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "contra", iar cinci voturi au fost anulate.
"Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească", a scris CSM în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale.
Senatul a invocat articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităţii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi "pentru" şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi" se modifică, astfel: "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi".
În sesizare, CSM mai arăta că, potrivit articolului 76 din Constituţie, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca şi legile ordinare, "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră", în condiţiile în care numărul membrilor prezenţi este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca şi legile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei camere.
"Din prevederile articolului 173 din Regulamentul Senatului rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării, Senatul hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi, ceea ce înseamnă că asupra unei astfel de cereri Senatul se pronunţă printr-o hotărâre. Cum situaţia cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu se circumscrie ipotezei prevăzute la alin. 1 al art. 76 - neimplicând o hotărâre privind regulamentele camerelor - şi nici vreuneia dintre celelalte situaţii pentru care Constituţia prevede că hotărârile se adoptă cu o majoritate absolută (...), este evident că majoritatea cerută de Constituţie pentru adoptarea hotărârii prin care se încuviinţează reţinerea şi arestarea este cea prevăzută la alin. 2 al art. 76 - votul majorităţii membrilor prezenţi", a argumentat preşedintele CSM Marius Tudose.
El a precizat că CC a constatat, prin Decizia nr. 990/2008, că art. 150, alin. 3, din Regulamentul Senatului, potrivit căruia cererea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului "se adoptă cu votul majorităţii senatorilor" contravine articolului 76 alineatul 2 din Constituţie şi, în consecinţă, este neconstituţional.
În acelaşi fel, Regulamentul Senatului prevede, la articolul 173, că această cameră hotărăşte asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi arestării unui membru cu votul majorităţii membrilor săi.
"Senatul României nu a procedat la modificarea dispoziţiilor art. 173 din regulamentul acestei camere, în sensul punerii în acord cu reglementarea constituţională, iar această omisiune este de natură să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească rolul constituţional", se mai arată în sesizarea CSM.
În plus, arată preşedintele CSM, deşi avea această obligaţie, Senatul nu a adoptat, în cazul cererii privindu-l pe Dan Şova, o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator. În acest fel, Senatul ar fi înlăturat exercitarea oricărei căi de atac ori forme de control asupra unei hotărâri.
"Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează cu o hotărâre constituie în fapt un refuz de soluţionare a cererii formulate de ministrul justiţiei cu privire la încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan-Coman Şova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea judecătorească", s-a mai arătat în sesizarea CSM.
CC, decizie la sesizarea lui Iohannis pe cazul Şova: Nu există conflict de natură constituţională
"În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaţilor şi a Senatului de a modifica dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, respectiv dispoziţiile art. 173 din Regulamentul Senatului", se arată în decizia CC.
Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CC cu privire la existenţa unui conflict instituţional, după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviinţat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de avizare a arestării preventive a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor.
Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator. Avizul fusese cerut în dosarul privind contractele încheiate de firma de avocatură a lui Dan Şova cu complexurile Turceni şi Rovinari.
În sesizarea înregistrată în 26 martie de Curtea Constituţională, şeful statului solicita să se constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională "ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti".
În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arăta că "atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie", se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
În document se preciza că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
"Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri", se mai arată în solicitare.
Şeful statului mai arăta în scrisoarea adresată preşedintelui CC că "obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare".
"În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate - în esenţă neconstituţională - Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie", se mai arăta în sesizarea şefului statului.
În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.
Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităşii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.
Marţi, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi "pentru" şi un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, astfel că deciziile şi hotărârile se vor lua cu votul majorităţii simple a celor prezenţi în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi" se modifică, astfel: "Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii senatorilor prezenţi".
Citeşte şi:
Reuters: România, "una dintre cele mai corupte ţări UE", criticată pentru blocarea arestării lui Şova
Citeşte şi:
Dan Şova, audiat la DNA în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu, privind contractele cu complexurile Turceni şi Rovinari
Citește pe alephnews.ro: Inima frântă doare și fizic, nu doar emoțional: Efectele surprinzătoare ale despărțirilor
Citește pe www.zf.ro: Ce legătură este între Călin Georgescu, Asociaţia Română a Clubului de la Roma, Mugur Isărescu, BNR
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Milionarul se însoară cu nepoata fostei soții. Cum arată femeia care i-a luat mințile
PROSPORT.RO
Imagini 'bizare' cu soția lui Călin Georgescu. Filmarea cu dansurile Cristelei s-au viralizat rapid! ⤵️
CANCAN.RO
Rețeta de prăjitură cu creme anglaise care Elena Lasconi a câștigat Masterchef de la Pro TV
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe