CC şi-a motivat decizia privind conflictul dintre Parlament şi Guvern

Cu privire la condiţiile angajării răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr.1557 din 18 octombrie 2009, arătându-se că prin această decizie "Curtea a decis că angajarea răspunderii asupra unui proiect este neconstituţională, considerând că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege atât în Comisiile de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra acestui proiect nu-şi găseşte o motivare".

Se mai arată că Guvernul nu putea opri procedura parlamentară şi pentru faptul că, potrivit art.88 alin.(2) din Regulamentul Senatului, nu putea decide retragerea proiectului câtă vreme acesta fusese deja adoptat de Camera Deputaţilor, fiind obligat să lase procedura parlamentară să-şi urmeze cursul firesc.

Pentru motivele arătate, se solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Parlament cu privire la Proiectul Legii Educaţiei Naţionale şi să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii.

În conformitate cu dispoziţiile art.35 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere asupra conţinutului conflictului juridic de natură constituţională şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia constata omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în atribuţiile lor.

Se mai arată că angajarea răspunderii Guvernului a fost necesară tocmai pentru înlăturarea unui blocaj instituţional şi pentru buna funcţionare a instituţiilor şi a autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul educaţiei naţionale, şi nicidecum pentru crearea unui astfel de blocaj. O atare concluzie rezultă din faptul că, după circa 7 luni de la depunerea proiectului Legii educaţiei naţionale, acesta se găsea tot în dezbaterea Parlamentului (Senatului), fiind examinate doar aproape jumătate dintre textele acestui proiect. Sub acest aspect este şi motivarea Guvernului asupra necesităţii asumării răspunderii sale, considerând că a fost depăşit un termen rezonabil pentru finalizarea procesului legislativ.

În sfârşit, cu referire la considerentele care au fundamentat Decizia nr.1557/2009, se mai apreciază că structura politică a Comisiei de învăţământ a Senatului nu permite adoptarea Legii educaţiei naţionale, opoziţia având un număr mai mare de membri decât partidele politice aflate la putere, iar efectul este tergiversarea adoptării la Senat a legii în cauză. Or, neadoptarea până în prezent şi depăşirea termenului rezonabil de adoptare a legii în cauză ar putea crea mari dificultăţi referitoare la procesul de reformă în domeniul educaţiei naţionale, care este prioritar pentru România.

În concluzie, se solicită Curţii Constituţionale să constate că nu există nici un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, iar angajarea răspunderii acestuia din urmă asupra Proiectului Legii educaţiei naţionale este conformă prevederilor Constituţiei.

Senatul a comunicat, cu Adresa nr.I-2438 din 25 octombrie 2010, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.15232 din 25 octombrie 2010, punctul său de vedere în sensul că sesizarea formulată este întemeiată.

Citeşte mai departe...