CCR a respins sesizarea PNL la Legea privind protecţia datelor cu caracter personal

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, în ansamblul său, precum şi, în special, dispoziţiile art.12 alin.(1)-(5), art.13, art.14, art.15 alin.(1)-(5) şi art.16 din aceasta, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României", precizează reprezentanţii Curţii Constituţionale, într-un comunicat de presă remis, marţi, MEDIAFAX.

Iniţiativa legislativă a senatorilor PSD Şerban Nicolae şi Adrian Nicolae Diaconu a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe data de 10 octombrie.

Liberalii au atacat la Curtea Constituţională pe 17 octombrie.

În textul sesizării, PNL argumentează că Legea privind protecţia persoanelor fizice referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal încalcă dispoziţiile articolului 1, alineatul 3 din Constituţie, respectiv art. 145 din Codul de Procedură Penală.

La art 1 al Legii fundamentale este prevăzut: "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".

Totodată, art 145 din Codul de Procedură Penală invocat de liberali face referire, printre altele, la încetarea măsurii de supraveghere tehnică şi termenul de maximul 10 zile în care procurorul informează, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.

Astfel, PNL critică faptul că reglementarea legislativă trebuia să fie făcută printr-o lege organică şi nu ordinară, deoarece este vorba despre o referire la Codul de Procedură Penală.

"Conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative «evenimentele legislative pot fi dispuse prin acte normative ulterioare de acelaşi nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv, dar şi prin alte acte normative, care, în principal reglementează o anumită problematică, iar ca măsură conexă dispun asemenea evenimente pentru a asigura corelarea celor două acte normative interfente». Prin urmare, legea criticată trebuia să fie încadrată, în procedura legislativă, ca lege organică şi nu lege ordinară, deoarece obiectul de reglementare vizează modificarea implicită a Codului de Procedură Penală", potrivit textului sesizării depusă de PNL la CCR.

De asemenea, PNL arată că Legea transpune în dreptul intern Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Deciziei cadrul 2008/977/JAI a Consiliului.

Cu toate aceste, susţin liberalii, "dreptul intern, temeiul juridic sau măsura legislativă în cauză ar trebui să fie clare şi precise, iar aplicarea să fie previzibilă destinatarilor, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului".

PNL mai susţine că prevederile Legii adoptate de Parlament, pe care a sesizat-o la Curtea Constituţională, intră în contradicţie cu dispoziţiile Codului de Procedură Penală referitor la înştiinţarea persoanei care a fost sub supraveghere tehnică.

"Analiza comparativă a soluţiei legislative propuse prin legea de transpunere la art. 12 alin (1)-(5), art. 13, art. 14. Art. 15 alin (1)-(5) şi art 16 determină afirmarea neconstituţionalităţii soluţiei legislative criticate, deoarece instituie proceduri şi termene care sunt vădit contradictorii cu norma în vigoare. Normele generează o modificare implicită a art. 145 din Codul de Procedură Penală, ceea ce creează impredictibilitate în aplicarea legii, fiind neclar dacă dreptul la informare al persoanei vizate de o prelucrare a datelor cu caracter personal (prin supraveghere tehnică) ia naştere ulterior încheierii activităţii pre prelucrare astfel cum dispune Codul de Procedură Penală sau în timpul activităţii de prelucrare a datelor cu caracter personal, cum prevăd normele mai sus citate", potrivit sursei citate.

Prin urmare, liberalii susţin că Legea adoptată de Parlament care obligă autoritatea competentă să înştiinţeze persoana în cauză dacă a fost sau nu sub supraveghere tehnică încalcă dispoziţiile art. 145 din Codul de Procedură Penală.

În concluzie, mai spun liberalii "soluţia legislativă adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, privind transpunerea directive încalcă, astfel, principiul securităţii juridice, consacrat pe calea jurisprudenţei constituţionnale, deoarece norma de referinţă în materia prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul procesului penal este Codul de Procedură Penală. În concordanţă cu preambulul directivei, pct. (33), transpunerea unor norme ale acesteia nu este necesară în măsura în care legislaţia internă a statului membru conţine deja norme care reglementează relaţiile sociale avute în vedere de directiva în cauză", potrivit sesizării PNL.

Legea privind protecţia persoanelor fizice referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente, adoptată de Camera Deputaţilor pe 10 octombrie, prevede obligaţia pentru operatori să informeze persoanele vizate că sunt interceptate în maxim 60 de zile calendaristice.

"Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate (…) sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate. Operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice", prevede articolul 12 din proiectul de lege.

O altă prevedere din iniţiativa adoptată arată că operatorii sunt obligaţi să le comunice persoanelor vizate informaţii suplimentare, cum ar fi perioada în care aceştia vor fi interceptaţi.

"La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: Temeiul juridic al prelucrării; Perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă; Dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale; Orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate", prevede articolul 14 din proiectul adoptat de deputaţi.

Potrivit iniţiativei, operatorii vor fi obligaţi să transmită şi scopul interceptării.

"Operatorul este obligat să comunice următoarele informaţii: Scopurile şi temeiul juridic al prelucrării; Categoriile de date cu caracter personal vizate; Destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal", arată articolul 16 al Legii adoptate de Parlament.

Legea adoptată mai prevede amânarea restricţionării sau omiterii dfurnizării de informaţii persoanei vizate în următoarele cazuri: "Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricţionării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei vizate numai dacă o astfel de măsură este necesară pentru: Evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal; Evitarea prejudicierii, prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor; Protejarea ordinii şi siguranţei publice; Protejarea securităţii naţionale; Protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi", stipulează articolul 15 din actul normativ.