CCR dezbate astăzi sesizarea Opoziţiei privind Legea spălării banilor. PSD, acuzat că vrea s-o folosească "în reglarea de conturi"

"Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de un număr de 90 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România", potrivit ordinii de zi a şedinţei de miercuri a CCR, afişată pe site-ul instituţiei.

Pe 31 octombrie, Opoziţia a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind combaterea spălării banilor. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, declara atunci că prin respectiva lege este interzisă şi blocată activitatea funcţionării organizaţiilor non-guvernamentale.

„PNL şi USR au sesizat la CCR cu privire la aspecte de neconstituţionalitate pe legea de traspunere a directivei privind prevenire şi combaterea spălării banilor.În stilul caracteristic, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a luat o directivă europeană şi s-au gândit să o folosească în reglarea de conturi de data aceasta cu organizaţiile non-guvernamentale. Cu alte cuvinte, o directivă care a fost publicată la nivel european în 2015, pe care ar fi putut să o preia pe rând mai multe guverne şi majorităţi parlamentare să o transpună în Parlament a fost acum îmbrăţisată de majoritatea PSDragnea în Camera Deputaţilor pentru a interzice şi a bloca funcţionarea organizaţiilor care desfăşoară activtăţi în interes public în interesul social şi a dezarmat persoanele vulnerabile social să apeleze la organizaţii non-guvernamentale”, a afirmat Turcan, la Parlament.

Aceasta a adăugat că în sesizarea transmis Curţii este contestată şi „procedura viciată de vot” la legea combaterii spălării banilor, referindu-se la faptul că dupa ce proiectul a fost respins prima oară, a fost reluata procedura de vot în plenul Camerei Deputaţilor, a doua oară iniţiativa fiind adoptată.

În sesizarea PNL şi USR la Curtea Constituţională cu privire la Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative "se arată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. c) din lege sunt neconstituţionale deoarece introduc un tratament juridic diferit unor categorii de persoane aflate în situaţii similare, contrar principiului egalităţii în faţa legii, consacrat la art. 16 din Constituţie".

Cu alte cuvinte, Opoziţia a argumentat că „dispoziţiile normative, în forma modificată în Camera Deputaţilor, sunt neclare, lipsite de fluenţă şi conţin pasaje echivoce, fiind imposibil de stabilit conduita legală căreia cetăţenii aparţinând organizaţiilor minorităţilor naţionale urmează să se conformeze, fiind de asemenea norme discriminatorii în raport cu cetăţenii români”.

Potrivit textului sesizării Opoziţiei la CCR, „dispoziţiile art.4 alin.(2) lit.c) şi ale art.5 alin.(1) lit.i) sunt imprecise şi, pe cale de consecinţă, neclare raportat la dispoziţiile art.63 din lege, în sensul că, potrivit acestuia din urmă, toate asociaţiile şi fundaţiile, inclusiv organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, au obligaţia, sub sancţiunea dizolvării ca „în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, asociaţiile şi fundaţiile au obligaţia completării documentelor conform cerinţelor prevăzute la art. 6, 7, art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege”.

Totodată, în acelaşi context normativ, PNL şi USR au susţinut că a fost încălcat regulamentul Uniunii Europene în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date.

„Art. 4 alin.(2) pct.4 din Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative încalcă dispoziţiile art.8 din REGULAMENTUL Uniunii Europene nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) deoarece, în mod nelegal, sunt incluse pentru prelucrare datele cu caracter personal ale copiilor deşi există o obligaţie legală de excludere stipulată de art.8 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE”, potrivit sesizării la CCR.

De asemenea, Opoziţia a subliniat că prin adoptarea respectivei legi a fost încălcat principiul legalităţii dedus din art.1 alin.(5) din Constituţie.

„Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 483/2018), este neconstituţională în ansamblul său pentru încălcarea procedurii regulamentare de adoptare a acestui act normativ iar art.4 alin.(2) lit. c), art.5 alin.(1) lit. i) şi art.18 din legea suspusă controlului de constituţionalitate sunt neconstituţionale pentru motivele intrinseci invocate mai sus care determină încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin.(3) şi alin.(5), art.16, art.26, art. 40 alin. (1) şi art.148 alin.(2) din Constituţia României.”, se arată în textul sesizării la CCR.

Pe 24 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, Legea pentru combaterea spălării banilor, după ce iniţial proiectul a fost respins. Atunci grupul deputaţilor PSD a propus reluarea votului, pe motiv că în sală erau parlamentari care nu şi-au exprimat votul, deşi erau prezenţi. După reluarea votului, legea a trecut cu majoritate. După situaţia ezitantă din plen, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a cerut verificarea sistemului electronic de vot.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, adoptat de Camera Deputaţilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că sunt „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, a fost introdusă o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.