CCR: Legea privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş, NECONSTITUŢIONALĂ/ Încalcă separaţia puterilor în stat

„Parlamentul nu poate să dea legi cu caracter individual care să producă efecte pentru o singură persoană juridică, că aici e vorba de o persoană juridică. Nu s-au reglementat raporturile dintre părinţi, elevi, studenţi, acolo s-a înfiinţat o şcoală”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, după şedinţă.

PMP şi PNL au atacat la CCR, în data de 13 februarie, legea privind înfiinţarea Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş.

Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, afirma, la acea vreme, că „ambiţiile Ungariei de a-i umili pe români” ar trebui reduse, nu încurajate, în anul Centenarului Marii Uniri.

"Acest troc politic care s-a desfăşurat la cel mai înalt nivel trebuie condamnat”, a spus Tomac.

În sesizarea la Curtea Constituţională se arată că legea este neconstituţională deoarece: încalcă principiul separaţiei în stat şi principiul constituţional al autonomiei locale şi descentralizării pentru că reglementează o situaţie particulară, aflată în competenţa exclusivă a autorităţilor administraţiei publice locale.

"Prin adoptarea Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc se creează un precedent neconstituţional. Ori de câte ori o autoritate a administraţiei publice locale va respinge adoptarea unei hotărâri, din motive de oportunitate sau legalitate, sau va adopta o hotărâre, conform competenţelor sale legale şi decizionale, orice parlamentar nemulţumit va iniţia un proiect de lege pentru reglementarea situaţiei care îl nemulţumeşte şi va invoca pentru adoptarea unei legi reglementarea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II. Rákóczi Ferenc. La fel se va pune problema în situaţia anulării unei hotărâri a unei autorităţi a administraţiei publice locale de către instanţa de contencios administrativ", se arată în sesizarea PNL şi PMP.

Totodată, această ”discriminare” nu poate fi subsumată asigurării dreptului la educaţie pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale (discriminare pozitivă), în condiţiile în care nu este stabilit un cadru general valabil care ar reglementa înfiinţarea tuturor unităţilor de învăţământ care ar asigura predarea în limba maternă a unei minorităţi naţionale, se arată în documentul depus la CCR.

"Astfel, prin legiferarea acestui caz particular se generează situaţii de discriminare între persoane care se află în aceeaşi situaţie, respectiv persoanele aparţinând diverselor minorităţi naţionale din România.Această stare de fapt contravine prevederilor conţinute de art. 4, alin. (2) din Constituţia României care normează faptul că “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială” precum şi cele ale dispoziţiilor art. 16, alin. (1) din legea supremă potrivit cărora “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, mai spun contestatarii.

CCR, după decizia privind Liceul Romano-Catolic din Tg-Mureş: Încalcă separaţia puterilor în stat

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II este neconstituţională deoarece încalcă separaţia puterilor în stat, se arată într-un comunicat CCR.

"Dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative, şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. În cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat", se arată în motivarea Curţii.