Liviu Dragnea acuză „excesul de putere” al Curţii Supreme. Ce conţine cererea liderului PSD în procesul intentat instanţei care îl judecă

Informaţiile apar în procesul pe care preşedintele PSD l-a intentat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Cristina Tarcea, şi Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Liviu Dragnea contestă decizia instanţei supreme de a menţine completele de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea completelor de 5 judecători de la instanţa supremă au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completelor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

În cererea de chemare în judecată consultată de MEDIAFAX, preşedintele PSD solicită:

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluţionar. Fostul preşedinte pierde mai multe avantaje

„1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) şi art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privinţa compunerii completde judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispoziţiile legale şi limitele de competenţă stabilită prin Constituţie.
3. Până la soluţionarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completelor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar şi atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legistlativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârşitul acestuia”.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN PAGINA 2