Ce spun spitalele publice şi cele private de intenţia Ministerului Sănătăţii de a nu mai da fonduri unităţilor private

Managerul Institutului Naţional de Endocrinologie "C. I. Parhon", dr. Diana Păun, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, că nivelul de finanţare a spitalelor publice a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, în timp ce adresabilitatea pacienţilor către acestea a crescut. Revenirea la un sistem de finanţare "acoperitor" este, în opinia ei, un demers corect.

"În contextul în care, în ultimii doi ani, nivelul de finanţare al spitalelor publice a scăzut semnificativ, iar adresabilitatea pacienţilor către acestea a crescut, revenirea către un nivel de finanţare acoperitor constituie un demers corect, comparabil cu o gură de oxigen. Salutăm iniţiativa domnului ministru Eugen Nicolăescu, care vine astfel în ajutorul spitalelor din sistemul public, sistem
rămas în continuare de bază pentru toate categoriile de pacienţi", a precizat managerul unităţii sanitare.

La rândul său, prof dr. Mircea Beuran, şeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, spune că unităţile sanitare private trebuie să se dezvolte pe susţinerea financiară a fondului privat.

"Nu există spital privat care să nu fi trimis în urgenţă cazuri complicate, fie datorită stării generale a pacientului, fie din cauza gravităţii bolii, fie pentru un eşec tehnic. Dar respectivul pacient îşi plăteşte taxele în privat, apoi i se pune adeverinţa de salariat sau talonul de pensii şi este trimis la urgenţă. Totdeauna, o complicaţie este mult mai costisitoare decât un tratament de bază. Şi ne trezim cu aceşti bolnavi şi ziua şi noaptea, transferaţi către noi pentru o nouă intervenţie chirugicală. Dacă bolnavul se internează prin chirurgie în terapie intensivă, acolo costurile sunt foarte mari. Mai mult, există un contract inechitabil între spitalul privat şi casa de asigurări sociale de sănătate. Pentru acelaşi caz, casa plăteşte mai mult la spitalul privat decât la cel de stat, ceea ce nu este logic. Logic ar fi ca fiecare să-şi facă treaba lui, unii pe asigurări sociale de sănătate, alţii pe asigurările private. Pentru a evita o problemă de finanţare spitale private ar trebui să aibă un contract cu spitalele publice mari care fac şi cazuri foarte complicate, mari consumatoare de bani", a mai spus Beuran.

Potrivit acestuia, aşa-zisul slogan potrivit căruia banii urmează pacientul va fi realizabil după stabilirea pachetului de bază.

"Cu banii pe care îi strânge Casa (Naţională de Asigurări de Sănătate - n.r.) şi acest sistem de asigurări sociale de sănătate, fondurile nu pot fi împrăştiate în toată ţara, la fiecare care are un cotlon medical. Va trebui să plătim performanţa. Un spital privat ar trebui să ştie ce performanţă profesională are, pe care să şi-o menţină. Este inadmisibil ca un spital privat să primească pe caz rezolvat cu 50% mai mult decât unitatea sanitară publică. Nu este corect. Fiecare pacient îşi alege medicul, fie că acesta este la stat sau la privat, dar să ştie că, la privat, trebuie să fie acoperit cu proprii lui bani. Sistemul privat trebuie să meargă pe banii privaţi. Când vom avea un pachet de servicii bine defincit, poate pacientul şi-ar putea alege. Acum, dacă un caz de la privat se complică, îl descarcă efectiv la public, multe sunt cu infecţii mari", a conchis Beuran.

Fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, dr. Wargha Enayati, medic specialist în cardiologie, spune că măsura Ministerului Sănătăţii va afecta puternic pacienţii.

"Anual în maternitatea noastră din Capitală sunt cam 2.500 de naşteri. Suntem foarte miraţi de această decizie care va afecta puternic pacienţii care, în sfârşit, de trei-patru ani, sunt trataţi demn în sistemul privat. Vom încerca orice măsură pentru ca efectul să fie cât mai mic pe termen lung. Sigur, contribuţia va creşte. Pentru o gravidă, casa de asigurări de sănătate plăteşte cam 20 la sută din costul intervenţiei", a spus Enayati.

Reţeaua privată MedLife, care are şase spitale cu 550 de paturi, se declară neutră faţă de intenţia MS, subliniind că eventuala sistare a fondurilor către unităţile particulare va trebui aplicată unitar, fără excepţii.

"Ne exprimăm neutralitatea privind această potenţială măsură a Ministerului Sănătăţii. În măsura în care o asemenea restricţionare va intra în vigoare începand cu data de 1 martie 2013, este important ca aceasta să se aplice unitar, fără nicio excepţie, către toate unităţile private cu paturi, cu spitalizare continuă sau de zi din ţară, indiferent de specialitate sau forma de organizare, pentru a nu crea dezechilibre în piaţa serviciilor medicale. În cazul în care, totuşi, se va decide continuarea finanţării spitalelor private din fonduri publice, este important ca alocarea să se facă pe baze transparente şi clare în toate judeţele ţării cât şi în Bucureşti", arată reprezentanţii MedLife, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) alocă spitalelor, anual, aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro merg la spitalele private. Potrivit MS, banii care vor fi luaţi de la spitalele private, respectiv cele 45 de milioane de euro, vor fi repartizaţi pentru programele de terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi traumă.

Pentru dezvoltarea programelor care consumă cei mai mulţi bani, respectiv cele de terapie intensivă, infarct miocardic şi accident vascular ischemic şi traumă, MS are nevoie de 200 de milioane de lei.

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) crede că o eventuală decizie de sistare a finanţării din fondurile CNAS pentru spitalele private, despre care a vorbit ministrul Eugen Nicolăescu, va încălca dreptul pacienţilor de a alege furnizorii pe care îi doresc.

Vicepreşedintele COPAC, Iulian Petre, a arătat, într-un comunicat de presă remis luni agenţiei MEDIAFAX, că pacienţii au dreptul să aleagă între furnizorii de servicii medicale pe care îi doresc, forma de proprietate nefiind importantă atât timp cât serviciile medicale sunt echivalente.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.

"În contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanţarea din fondurile Casei pentru unităţile spitaliceşti private. Astfel încât toţi banii publici - vorbim de fondul unic naţional de asigurări sociale de sănătate - să meargă către spitalele publice. Circa 10 la sută exista finanţare pentru sectorul privat, în felul acesta, cu 10 la sută va creşte fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada următoare. Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensivă, sper că va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc şi eu astăzi şi vom urmări această idee: dacă într-o secţie de anestezie şi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean şi noi facem aceste eforturi şi ne-am străduit să obţinem aceşti bani şi vedeţi, cu modificările pe care le facem în finanţare, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă", a spus Nicolăescu.

El afirma că se va strădui, împreună cu subscretarul de stat Raed Arafat, să analizeze şi să prioritizeze fiecare problemă din sistem şi "uşor-uşor" să găsească "soluţie fiecăreia", fiind clar că nu pot fi rezolvate toate odată, întrucât nu există banii necesari.

Nicolăescu a spus că cine îşi dezvoltă o afacere privată "nu şi-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".

Vicepremierul Liviu Dragnea a susţinut, luni, că măsurile prezentate de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, între care eliminarea finanţării pentru spitalele private, nu au fost discutate în Guvern, el apreciind că declaraţia acestuia a fost "neinspirată".

"Am văzut declaraţia domnului Nicolăescu legată de trecerea spitalelor în subordinea autorităţilor locale. Am avut o discuţie cu el, a rămas ca săptămâna asta să ne punem de acord. Nu cred că a fost foarte inspirată declaraţia", a spus Dragnea.