Cele mai multe locuri de muncă vacante în trimestrul doi, în administraţie publică şi sănătate

Cea mai mare cerere de forţă de muncă s-a înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (1,08%), administraţie publică şi apărare (0,95%), respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit (0,91%), iar cea mai mică în industria extractivă (0,05%), tranzacţii imobiliare (0,11%) şi învăţământ (0,12%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

De-a lungul întregii perioade, începând cu trimestrul doi 2007 până în aprilie-iunie 2010, rata locurilor de muncă vacante a avut o tendinţă de scădere continuă, cu unele excepţii nesemnificative.

Astfel, în comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai mari scăderi s-au regăsit în administraţia publică (-0,99 puncte procentuale), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-0,31 puncte procentuale). Uşoare creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în activităţile de transport şi depozitare (0,12 puncte procentuale), industria prelucrătoare (0,08 puncte procentuale), hoteluri şi restaurante (0,05 puncte procentuale) şi industria extractivă (0,03 puncte procentuale).

Faţă de acelaşi trimestru din 2009 s-au înregistrat scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante în majoritatea activităţilor economice. Cele mai semnificative reduceri s-au produs în sănătate şi asistenţă socială (-2,97 puncte procentuale), administraţie publică (-0,94 puncte procentuale) şi în activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,82 puncte procentuale). Cele mai mari creşteri ale s-au constatat în activităţile de informaţii şi comunicaţii (0,30 puncte procentuale), respectiv în transport şi depozitare (0,14 puncte procentuale).

Ocupaţiile cele mai căutate de angajatori în perioada analizată au fost cele de operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse - grupa majoră 8 (0,87%) şi de muncitori necalificaţi - grupa majoră 9 (0,71%). Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă s-a regăsit în rândul membrilor corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice - grupa majoră 1 (0,29%) şi meşteşugarilor şi lucrătorilor calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor - grupa majoră 7 (0,45%).

Comparativ cu ianuarie-martie 2010, majoritatea ocupaţiilor au cunoscut scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante, cu excepţia muncitorilor necalificaţi - grupa majoră 9 (+0,07 puncte procentuale). Cele mai semnificative reduceri s-au evidenţiat în rândul specialiştilor cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice - grupa majoră 2 (-0,25 puncte procentuale), urmată de grupa specifică lucrătorilor operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi (-0,24 puncte procentuale).

Tendinţa descendentă a indicatorului s-a păstrat şi în comparaţie cu trimestul similar al anului trecut. Astfel, descreşteri semnificative s-au manifestat în rândul ocupaţiilor de agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (-0,80 puncte procentuale), în cele de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice - grupa majoră 2 şi cea de tehnicieni, maiştri şi asimilaţi - grupa majoră 3 (fiecare cu -0,65 puncte procentuale). Singura creştere faţă de cel de-al doilea trimestru al anului 2009 s-a înregistrat în rândul operatorilor la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse - grupa majoră 8 (0,13 puncte procentuale).

În profil teritorial, regiunea cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante a fost Nord-Est (1,14%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (0,65%). Cele mai scăzute valori ale acestui indicator s-au înregistrat în regiunea Sud-Est (0,28%), respectiv Centru (0,44%).

Faţă de trimestrul anterior, în majoritatea regiunilor ţării s-au înregistrat scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante. Se detaşează însă regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest cu scăderi de (-0,28) puncte procentuale, respectiv (-0,14) puncte procentuale. Doar regiunea Nord-Vest a cunoscut o uşoară creştere de 0,04 puncte procentuale.

În comparaţie cu trimestul corespunzător al anului 2009, toate regiunile României au consemnat dimiuări ale ratei locurilor de muncă vacante. Cea mai scăzută cerere de forţă de muncă a fost în regiunea Vest (-0,43 puncte procentuale), urmată de regiunea Sud-Est (-0,40 puncte procentuale).