#CentenarulRosu: De la utopia socialistă, la eşecul comunismului şi destrămarea Pactului Varşovia (I)

Sub influenţa unor lideri autoritarişti, ideologia socialistă a luat forma unui model social şi politic totalitar, cu un stat sovietic puternic centralizat şi extrem de represiv care a exportat cu forţa o doctrină marxistă denaturată, în Europa Centrală şi de Est şi în alte zone ale lumii, până la eşecul sistemului.

În secolul XIX, doctrinele socialiste au fost "o reacţie la numeroasele tulburări care măcinau ţările europene", explică sociologul francez Michel Lallement (în Istoria Ideilor Sociologice). Criticând concepţia despre stat a lui Friedrich Hegel, Karl Marx argumenta că nu statul creează societatea, ci invers, ajungând la concluzia că statul era o formă de alienare, inclusiv în democraţie.

Marx critica sistemul capitalist, denunţând profitul obţinut prin plusvaloare, şi considera că statul se transforma într-un instrument de dominare şi de exploatare a societăţii civile de către clasele dominatoare. "Într-o fază superioară a societăţii comuniste, când vor dispărea subordonarea înrobitoare faţă de diviziunea muncii şi, prin urmare, opoziţia dintre munca intelectuală şi cea fizică, atunci când munca va deveni nu numai un mijloc de trai ci şi prima necesitate a vieţii; când, odată cu dezvoltarea universală a indivizilor, forţele productive vor spori şi toate sursele de bogăţie cooperativă vor ţâşni la suprafaţă din abundenţă (...), atunci societatea îşi va putea înscrie pe frontispiciu: de la fiecare după posibilităţi, fiecăruia dupa necesităţi", scria Karl Marx în "Critica Programului Gotha".

Din perspectiva lui Marx, evoluţia istorică porneşte de la comunitatea primitivă (în care lipsea conceptul de proprietate), trece prin regimul sclavagist (în care apare proprietatea), sistemul feudal, capitalismul (proprietatea asupra mijloacelor de producţie), ajungând la socialism (socializarea mijloacelor de producţie) şi la comunism (etapă finală, în opinia lui Marx).

Dincolo de faptul că este imposibil de stabilit cum se pot evalua capacităţile şi nevoile fiecărui membru al societăţii, viziunea utopică a lui Marx ignora în mod clar ideea dreptăţii sociale, dat fiind că limita libertatea personală, neţinând cont de meritele şi eforturile fiecăruia.

"Socialismul este in primul rând tendinţa inerentă a unei civilizaţii industriale de a depăşi piaţa autoregulatoare (...). Este soluţia firească găsită de muncitori, care nu înţeleg de ce producţia nu trebuie să fie controlată direct, nici de ce pieţele trebuie să fie mai mult decât un element util (...) al societăţii libere", afirma istoricul Karl Polanyi.

Principiile definitorii ale comunismului se referă, în termeni simpli, la idei politice şi economice care au ca obiectiv înlocuirea proprietăţii private şi economiei capitaliste cu proprietatea publică (a statului) şi deţinerea controlului în comun asupra mijloacelor principale de producţie şi resurselor naturale. Karl Marx folosea aproape cu acelaşi sens termenii socialism şi comunism, dar, în general, comunismul ar fi forma cea mai avansată a socialismului. În "Critica Programului Gotha", Karl Marx a identificat două etape ale comunismului după înlăturarea sistemului capitalist: în prima perioadă ar fi un sistem de tranziţie în care clasa muncitorească ar deţine controlul asupra conducerii statului, inclusiv asupra economiei, iar oamenii ar fi remuneraţi proporţional cu munca desfăşurată; în a doua perioadă, obiectivul ar fi fost ajungerea la o societate comunistă fără clase sociale şi formă de guvernare, în care producţia şi distribuirea bunurilor ar fi bazată pe principiul "de la fiecare potrivit capacităţilor, fiecăruia în funcţie de nevoi".

Distincţia a fost preluată inclusiv de revoluţionarul rus Vladimir Ilici Lenin, fiind confirmată şi asumată ca doctrină de aripa bolşevică a Partidului Social-Democrat Muncitoresc din Rusia începând din 1918, la un an de la preluarea puterii şi în momentul schimbării numelui în Partidul Comunist rus. Doctrina comunistă dezvoltată în Uniunea Sovietică a fost exportată ulterior în Republica Populară Chineză, în ţări est-europene, ajungându-se la situaţia ca, în cea mai mare perioadă a secolului XX, o treime din populaţia lumii să trăiască sub regimuri comuniste cu un sistem centralizat condus de partidul unic, cu un control asupra proprietăţilor şi o economie dirijată. Eşecul acestor politici a generat revoluţiile din Europa de Est şi destrămărea URSS în 1991.

La începutul secolului XX, Imperiul Rus era un sistem politic autocrat aflat sub controlul ţarului, cu o societate preponderent agrară aflată în sărăcie şi supusă represiunii. Acest context a facilitat dezvoltarea doctrinei marxiste, introdusă ideologic de Gheorghi Plehanov, în cadrul unei mişcări organizate de Vladimir Lenin. În 1905, în Rusia apăruse o mişcare cu caracter revoluţionar în care fuseseră create consilii muncitoreşti, "soviete", iar regimul ţarist a fost nevoit să introducă o serie de măsuri "democratice", inclusiv o structură aleasă de cetăţeni, Duma.

Ulterior, a apărut Partidul Muncitoresc Social-Democrat, alcătuit din două facţiuni - bolşevici şi menşevici.

Revoltele din anul 1917 au fost rezultatul unor proteste sociale împotriva Dumei şi a deciziei privind participarea Rusiei la Primul Război Mondial. Revoluţia din anul 1917 a avut două etape - în februarie a fost înlăturat ţarul Nicolae al II-lea, înlocuit de un guvern provizoriu care, în octombrie, s-a transformat într-un regim comunist condus de bolşevici. Noul regim a dispus o serie de reforme în sensul implementării sistemului comunist, prin naţionalizări, confiscarea terenurilor aparţinând aristocraţiei şi redistribuirea în rândul ţărănimii.

Ulterior, Rusia s-a retras din războiul împotriva Germaniei, semnând Tratatul de la Brest-Litovsk. Tensiunile politice interne cu forţe anarhiste, social-democrate, cu revoluţionari socialişti au condus la Războiul civil rus, care le-a permis bolşevicilor să îşi consolideze puterea, să îşi extindă controlul asupra întregii ţări şi să centralizeze sistemul decizional la Kremlin. În anul 1922, s-a înfiinţat Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Vladimir Lenin s-a retras de la putere în
anul 1924, din cauza problemelor de sănătate, iar în scurt timp a murit.

După moartea lui Lenin, conducerea Partidului Comunist a fost preluată de Iosif Stalin, Leon Troţki şi Nikolai Buharin. Lenin avertizase în mai multe rânduri în legătură cu ambiţiile politice autoritariste ale lui Stalin. Spre sfârşitul anilor 1920, Stalin îşi consolidase deja puterea, iar de la jumătatea anilor 1930 a început să aplice măsuri pentru discreditarea şi eliminarea rivalilor, exilaţi în Siberia şi executaţi. Nikolai Buharin a fost executat în anul 1938, după un proces ilegal, iar Leon Troţki a fost condamnat în lipsă şi asasinat de agenţii lui Stalin în 1940, în Mexic. Stalin utiliza ca principal instrument de reprimare poliţia secretă, NKVD, o structură care a precedat KGB.

Stalinismul a preluat selectiv şi deformat doctrina marxist-leninistă, punând accent pe conceptul "materialismului dialectic" cu obiectivul transformării revoluţionare a realităţii ca modalitate de justificare a tuturor acţiunilor, situaţie care a permis centralizarea rapidă a puterii. Stalinismul este marcat de un cult puternic al personalităţii şi de conceptul "socialismului într-o singură ţară (teorie lansată după înfrângerea revoluţiilor comuniste în Europa, cu excepţia celei din Rusia, în perioada 1917–1921; ideea era consolidarea URSS şi apariţia comunismului naţional, diferit de poziţia marxistă privind socialismul mondial), prin dezvoltarea agriculturii colectivizate, construirea în mod forţat a infrastructurii industriale, consolidarea puterii militare şi exportarea revoluţiilor comuniste.

Citeşte şi: FOTO | Şase persoane au fost rănite după ce un TIR a ajuns pe calea ferată şi a lovit un vagon de tren. Traficul feroviar este oprit la Secţia de Calea Ferată 201, în Vâlcea

Citeşte şi: Inspecţia Judiciară face noi precizări, după ce ministrul Justiţiei a anunţat că instituţia va trece din subordinea CSM în cea a ministrului: Salutăm orice iniţiativă de consolidare a independenţei

Citeşte şi: Lupta pe numirea şefilor de parchete. Două decizii esenţiale ale CCR. Zegrean: „În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească. E de discutat”

Citeşte şi: RATB prelungeşte programul pe liniile din zona Arenei Naţionale pentru meciul FCSB-Sporting Lisabona. Ce mijloacele de transport în comun vor CIRCULA până târziu

Citeşte şi: Circulaţia tramvaielor 1 este BLOCATĂ în zona Şincai, din cauza unui accident. Două persoane sunt rănite