Cererea lui Relu Fenechiu privind excepţia de neconstituţionalitate, respinsă definitiv de ICCJ

La ultimul termen de judecată din dosarul "Transformatorul, în 4 iulie, avocatul lui Relu Fenechiu a cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate prin care se arăta că actul normativ care reglementează atribuţiile Gărzii Financiare sunt în contradicţie cu mai multe articole din Constituţie şi cu articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cei trei judecători din complet au respins cererea, decizia fiind atacată cu recurs de Relu Fenechiu.

Completul de cinci judecători de la instanţa supremă care a judecat recursul lui Fenechiu a respins cererea ca nefondată, decizia fiind definitivă.

Avocatul lui Relu Fenechiu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut, la Completul de cinci judecători, că raportul Gărzii Financiare care a stat la baza condamnării clientului său este nelegal, pentru că a fost făcut de angajaţii instituţiei doar în baza documentelor provenite de la Direcţia Naţională Anticorupţie.

El a arătat că, la termenul din 4 iulie, excepţia invocată de avocaţii lui Relu Fenechiu se referea la faptul că articolul 90, alineatul 2 din Codul de procedură penală, articolul 214, alineatul 5 din Codul de procedură penală şi articolul 4, alineatul 1, indice 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 91/2003 sunt în contradicţie cu articolul 21, alineatul 3 din Constituţie, privind dreptul părţilor la un proces echitabil, cu articolul 124, alineatele 2 şi 3, privind independenţa şi imparţialitatea justiţiei, cu articolele 11 şi 20 din Constituţie, raportate la articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Avocatul a explicat că prin articolele vizate se permite preluarea unor mijloace de probă într-o procedură ce excede procedurii penale, scăpând de sub controlul garanţiilor care trebuie să însoţească principiile directoare ale procesului penal.

Mateuţ a spus că excepţia are relevanţă totală asupra fondului procesului, pentru că "rechizitoriul întocmit în cauză se fundamentează pe raportul Gărzii Financiare din 21 iunie 2010, pe care instanţa de judecată l-a apreciat ca mijloc de probă şi în considerarea căruia a respins alte probe solicitate în apărare".

Avocatul a precizat că, în 4 iulie, instanţa a respins probele cerute de apărarea lui Fenechiu, precum efectuarea unei expertize tehnice şi a unei expertize financiar-contabile.

"Instanţa a respins toate probele care aveau ca obiect stabilirea calităţii produselor achiziţionate de Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova de la societăţile ai căror asociaţi sau administrator erau şi existenţa şi cuantumul prejudiciului cauzat prin achiziţionarea acestor produse, singurul mijloc de probă în acest sens fiind procesul verbal al Gărzii Financiare", a arătat avocatul.

Mateuţ a mai spus că, la scurt timp după respingerea excepţiei invocate, judecătorii l-au condamnat pe Relu Fenechiu "exclusiv" în baza acelui raport al Gărzii Financiare, "singurul mijloc de probă administrat în cauză, din care rezultă probabilitatea unui prejudiciu şi cuantumul acestuia de 6.327.390 de lei".

Fenechiu a arătat în faţa instanţei că el este acuzat că a vândut produse scumpe, nefolosibile şi că a produs un prejudiciu, dar aceste lucruri au fost constatate în raportul Gărzii Financiare.

"Noi am găsit documente care arată că lucrurile nu stau ca în constatare. În raportul Gărzii Financiare scrie clar că acesta a fost făcut în baza documentelor trimise de procuror, şi nu în baza unui control făcut acolo, elementul de noutate pe care eu îl văd. Cât timp o decizie este luată în baza unui raport al unei instituţii, fără a mi se permite să vin cu un contraargument, mie mi se pare că-mi sunt încălcate drepturile", le-a spus Fenechiu judecătorilor.

La ieşirea din sala de judecată, Fenechiu a reamintit că raportul Gărzii Financiare conţine facturi şi alte documente care nu au legătură cu realitatea.

Fenechiu a arătat că unele dintre documentele acestui raport se referă la obiecte, transformatoare ce au fost între timp vândute de SISEE Moldova la preţuri mai bune decât cele de achiziţie, astfel că nu înţelege de unde se mai poate constata un prejudiciu.

Relu Fenechiu declara, la intrarea în sediul ICCJ, că nu speră să fie achitat de o instanţă care judecă în aceeaşi curte cu completul care l-a condamnat. "Sper totuşi să se regândească decizia primei instanţe şi să se rejudece", a spus Relu Fenechiu.

Întrebat ce se va întâmpla cu cariera lui de ministru la Transporturi dacă va fi achitat la recurs, Relu Fenechiu a spus că deocamdată este mâhnit de decizia de condamnare, se gândeşte la familie şi la viaţa personală şi va vedea ce face cu cariera politică.

În 12 iulie, Relu Fenechiu a fost condamnat de instanţa supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul", pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele ministrului Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, 6.327.390 lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova. Potrivit deciziei instanţei, pentru Ioan Turbatu, limita răspunderii civile solidare este de 3.343.838,04 lei, iar pentru Ion Mărghidan, de 3.063.138,40 (2.091.753,40 + 971.385) lei.

Atât cele şase persoane condamnate, cât şi DNA au anunţat că vor ataca cu recurs decizia din 12 iulie.

În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al Transporturilor.