Cererea lui Voiculescu de anulare a pedepsei, analizată pe 6 ianuarie de un complet de divergenţă

Acest complet s-a constituit, întrucât cei doi judecători din completul de la CAB căruia i-a fost repartizată contestaţia nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii.

În cadrul judecării pe fond a acestei cereri, avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, "care fost constant de rea credinţă".

"Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată", a spus Mateuţ în sala de judecată.

Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

"Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (...) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura", a spus procurorul DNA.

Curtea de Apel Bucureşti urmează să continue dezbaterile şi în cazul contestaţiei în anulare formulată de Sorin Pantiş, condamnat şi el în acelaşi dosar la şase ani de închisoare, următorul termen fiind fixat pentru 6 ianuarie 2015.

În cazul său, instanţa urmează să decidă dacă va cita Curtea de Apel Bucureşti, întrucât aceasta este instituţia unde s-a format compeltul de judecată care a soluţionat dosarul ICA, complet cu privire la care avocaţii lui Pantiş au adus mai multe acuzaţii.

În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de Dan Voiculescu de anulare a condamnării la zece ani de închisoare, pe care a primit-o în dosarul privind fraudarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Instanţa a analizat fiecare cerere separat, acestea fiind depuse de Dan Voiculescu şi de Sorin Pantiş. Instanţa a stabilit, că în principiu, ele sunt admisibile.

Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.