Cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie, respinse

La judecarea cererii sale, Becali a arătat în faţa instanţei că îndeplineşte condiţiile legale pentru a avea un regim de detenţie deschis şi că vrea să poată merge la muncă, nu să fie transportat cu duba toată ziua.

Finanţatorul Stelei a spus că în continuare ar fi donat bani, cel puţin pentru spitalul de oncologie pentru care strânge bani Dan Puric, dar şi pentru un azil de bătrâni care era în proiectul ministrului pentru IMM şi Turism, Maria Grapini. Becali a precizat că, deşi doreşte, nu poate face actele de donaţie pentru că îi lipseşte un telefon mobil, cu care ar putea face demersurile financiare şi logistice pentru susţinerea acestor două proiecte caritabile.

El a mai spus că populaţia României l-a votat în număr considerabil şi că judecătorii nu au de ce să se teamă în legătură cu restrângerea restricţiilor în cazul regimului său de detenţie.

Becali i-a spus judecătorului care este programul său din penitenciar, arătând că acesta este bazat pe cititul cărţilor de rugăciune, dar şi a manualelor juridice şi a Codului penal.

Avocatul lui Cioflină, Bogdan Vlad, a arătat că dacă nici în cazul clientului său nu sunt aplicabile normele legale care permit schimbarea regimului de detenţie, atunci articolul respectiv nu are niciun fundament în lege.

Dumitru Cioflină a spus că ar vrea să fie liber dacă legea îi permite, precizând că se află într-o situaţie deosebită, el fiind ofiţer activ de peste 45 de ani în branşa militară.

"Zilnic m-am aflat într-o dublă ipostază, aceea de procuror, dar şi de judecător, iar timp de 45 de ani am luat, constant, decizii privind soarta altor oameni", a arătat Cioflină în faţa instanţei.

În 27 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Gigi Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare, finanţatorul FC Steaua având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie.

Avocaţii lui Becali au declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că decizia Tribunalului nu este definitivă şi va fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Cererea lui Becali a vizat contopirea pedepselor din condamnările definitive primite în dosarele privind sechestrarea de persoane, schimbul de terenuri cu Ministerul Apărării şi "Valiza".

În 20 mai, Gigi Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale. Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină.

Aceştia au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.

În 4 iunie, Gigi Becali a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare şi în dosarul "Valiza", pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Instanţa nu a făcut reindivualizarea şi contopirea pedepselor lui Gigi Becali, astfel că avocaţii acestuia au cerut, la Tribunalul Bucureşti, contopirea pedepselor, pentru a se constata care este cea mai mare pe care o are de efectuat acesta.

În 11 februarie, Becali a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina.

Gigi Becali şi-a pierdut mandatul de deputat în urma condamnării sale definitive. Camera Deputaţilor a aprobat în 5 iunie, prin vot, vacantarea locului de deputat al lui Gigi Becali.