Chirii de lux pentru magazinele din penitenciare. Peste 19.000 de euro pe lună la Rahova

Pentru a-şi vinde produsele în penitenciare, în unele cazuri, administratorii magazinelor au de plătit chirii impresionante, însă chiar şi aşa, interesul pentru obţinerea unui spaţiu de câţiva zeci de metri rămâne ridicat, pentru că deţinuţii au dreptul să cumpere de la aceste magazine, săptămânal, în limita a jumătate din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri.

Pe primul loc în topul chiriilor pentru magazinele din închisoare se situează, detaşat, Penitenciarul Rahova. SC Nelu&Rodica SRL, firma care a câştigat licitaţia pentru spaţiul comercial din penitenciar, plăteşte lunar o chirie de 442 de euro pe metru pătrat, potrivit unui răspuns al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea MEDIAFAX.

Astfel, pentru cei 44 de metri pătraţi ai magazinului, firma plăteşte 19.448 de euro pe lună. De asemenea, SC Nelu&Rodica SRL mai plăteşte aproximativ 1.500 de euro pentru un spaţiu de 34 de metri pătraţi pe care îl foloseşte ca depozit.

Firma a câştigat licitaţia pentru spaţiul comercial în aprilie 2014, iar contractul va expira în aprilie 2016. Aceeaşi firmă a desfăşurat activităţi comerciale în Penitenciarul Rahova şi în perioada aprilie 2013 - aprilie 2014.

Societatea plătea, la sfârşitul anului 2013, pentru spaţiul comercial din Penitenciarul Rahova o chirie de 14.080 de euro lunar, iar pentru depozit, alţi 1.088 de euro pe lună.

Magazinul din Penitenciarul Rahova deserveşte şi Penitenciarul Spital Rahova.

Astfel, SC Nelu&Rodica SRL are asiguraţi peste 1.402 "clienţi" - deţinuţi în Penitenciarul Bucureşti Rahova, la care se adaugă 73 de persoane încarcerate în Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova, conform datelor afişate, în 3 decembrie, pe site-urile unităţilor.

La Penitenciarul Bucureşti Jilava, SC Zodia Prod Com SRL, firma care a câştigat, în octombrie 2014, licitaţia pentru spaţiul comercial din unitatea de detenţie, plăteşte pentru fiecare din cei 46,44 metri pătraţi 126 de euro pe lună. Astfel, reprezentanţii societăţii dau 5.851 de euro pe lună. Aceeaşi societate plătea, la sfârşitul anului 2013, câte 120 de euro pe lună pe metru pătrat pentru magazinul din închisoarea din Bucureşti. În Penitenciarul Bucureşti Jilava erau încarceraţi, în 3 decembrie, 1.364 de deţinuţi, potrivit site-ului unităţii.

Pentru spaţiul comercial din Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava, SC Best Top Prosper SRL plăteşte lunar o chirie de 4.186 de lei, respectiv aproximativ 950 de euro. Practic, firma achită câte 200,78 de lei pentru fiecare dintre cei 20,85 metri pătraţi.

Până în septembrie 2015, pentru magazinul din Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava, SC Best Top Prosper SRL plătea o chirie lunară de 3.587 de lei. Potrivit site-ului unităţii, în 3 decembrie erau încarcerate 381 de persoane private de libertate.

Licitaţia pentru închirierea spaţiului comercial din Penitenciarul Iaşi a fost câştigată, în februarie 2015, de SC Tara Technology, contractul fiind valabil un an.

"SC Tara Technology are ca obiect de activitate activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, această firmă fiind câştigătoare în urma îndeplinirii procedurii legale privind licitaţia publică cu strigare", se arată într-un răspuns al ANP la o adresă a MEDIAFAX.

Pentru cele trei spaţii comerciale din Penitenciarul Iaşi, SC Tara Technology plăteşte lunar 9.328 de lei (aproximativ 2.115 de euro) pentru 84,8 metri pătraţi. Însă, firma are asiguraţi 1.439 de "clienţi", câţi deţinuţi sunt încarceraţi în prezent în Penitenciarul Iaşi.

Reprezentanţii firmei SC L&M Fresh Distribution SRL, care au închiriat cele două spaţii comerciale din Penitenciarul Timişoara, plătesc 750,2 lei pe metru pătrat. Astfel, pentru cei 39,99 metri pătraţi, societatea plăteşte 29.993 de lei, respectiv aproximativ 6.800 de euro. Contractul de închiriere expiră pe 31 decembrie 2015. În Penitenciarul Timişoara erau încarcerate, în 3 decembrie, 967 persoane care executau pedepse privative de libertate.

SC Setacio Invest SRL Gherla a câştigat licitaţia pentru cele două spaţii comerciale din Penitenciarul Gherla şi pentru cel de la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. Cele două spaţii din Penitenciarul Gherla au o suprafaţă totală de 96,62 metri pătraţi, iar chiria ajunge la 12.077 de lei (aproximativ 2.740 de euro), respectiv 125 de lei pe metru pătrat.

Spaţiul comercial de la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla are o suprafaţă de 13,35 metri pătraţi, iar pentru acesta, SC Setacio Invest SRL Gherla plăteşte lunar o chirie de 55 de lei pe metru pătrat, adică 734,25 de lei pe lună, aproximativ 167 de euro. În Penitenciarul Gherla îşi executau pedeapsa, în 3 decembrie, 1.093 de deţinuţi.

În Penitenciarul de Femei Târgşor este un singur magazin, pentru care firma SC Batonetti SRL Brăila achită lunar o chirie de 16.886 de lei (aproximativ 3.830 de euro). Practic, firma plăteşte lunar 187,94 de lei pentru fiecare din cei 89,85 metri pătraţi ai magazinului. În acest penitenciar erau încarcerate, în 3 decembrie, 669 de femei.

În Penitenciarul Poarta Albă sunt trei spaţii comerciale, iar un altul se află în Secţia Valu lui Traian. Conform datelor furnizate de ANP, SC Andra Internaţional comercializează produse în două spaţii din penitenciar, plătind câte 66 de lei pe metru pătrat. Astfel, pentru cei 46,3 metri pătraţi, societatea achită lunar o chirie de 3.055 lei - aproximativ 693 de euro. Tot SC Andra International operează şi în magazinul aferent Secţiei exterioare Valu lui Traian, pentru acesta plătind o chirie de 132 de lei pe metru pătrat, la o suprafaţă de 23,43 metri pătraţi, respectiv 3.093 de lei (aproximativ 701 euro).

Firma SC Andra Internaţional, care a închiriat cele trei spaţii comerciale, aparţine lui Florin Mitroi, primarul comunei Valu lui Traian. În declaraţia de interese din mai 2015, Mitroi a menţionat că este acţionar la SC Andra International SRL, deţinând 62,5 la sută, iar valoarea totală a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor este de 100.000 de lei.

Tot în Penitenciarul Poarta Albă, vinde produse într-un spaţiu comercial de 51,31 de metri pătraţi SC Alin Class SRL. Aceasta plăteşte lunar 22 de lei pe metru pătrat, ajungând la o chirie de aproape 1.129 de lei, respectiv 256 de euro. În Penitenciarul Poarta Albă îşi executau pedeapsa, în 3 decembrie, 1.563 de deţinuţi.

"Închirierea spaţiilor din incinta unităţilor penitenciare, cu destinaţia puncte comerciale pentru persoanele private de libertate, se atribuie în urma procedurii de licitaţie publică, cu strigare, derulate de fiecare unitate în parte", conform reprezentanţilor ANP.

Potrivit agenţilor imobiliari, chiria plătită pentru unele spaţii comerciale ale penitenciarelor o depăşeşte cu mult pe cea din zonele centrale ale Capitalei.

"În zonele Piaţa Unirii şi Piaţa Romană se înregistreaza cele mai mari chirii pentru spaţii comerciale, aici se poate ajunge şi la 80 - 120 de euro pe metru pătrat pe lună", a declarat, pentru MEDIAFAX, agentul imobiliar Cristian Lazăr, specialist în spaţii comerciale.

Acesta a menţionat că în nicio zonă a Capitalei chiria pentru un spaţiu comercial nu ajunge la 400 de euro pe metru pătrat.

Deţinuţii pot cumpăra din magazinele care funcţionează în penitenciare haine, obiecte de igienă, produse alimentare şi alte obiecte prevăzute de lege.

Conform Regulamentul de aplicare a legii privind executarea pedepselor, "persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta locurilor de deţinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele necesare exercitării drepturilor de petiţionare, la corespondenţă şi la convorbiri telefonice".

"În situaţia în care administraţia locului de deţinere nu poate asigura un punct comercial în incinta locului de deţinere, cumpărăturile pot fi făcute din afara acestuia de către administraţia locului de deţinere, în baza cererii persoanelor private de libertate şi a ofertelor puse la dispoziţie de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceştia, în conformitate cu categoriile de bunuri prevăzute de normele legale în vigoare", mai prevede regulamentul.

De asemenea, conform prevederilor legale, "medicul curant poate restricţiona cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afecţiunile de care suferă ori a produselor din tutun".

De-a lungul timpului, deţinuţii s-au plâns de mai multe ori că preţurile practicate în magazinele din penitenciare sunt mult prea mari.

"Potrivit normelor legale, preţurile produselor comercializate prin punctele comerciale trebuie să se încadreze în media preţurilor produselor similare practicate pe piaţa locală. În acest scop, comisii special desemnate verifică lunar ca preţurile principalelor produse comercializate prin magazinele din incinta locurilor de deţinere să se încadreze în media preţurilor practicate la cel puţin trei magazine de profil de pe piaţa locală", au precizat reprezentanţii ANP, pentru MEDIAFAX.