Cîmpeanu: Numărul studenţilor s-a înjumătăţit la nivel naţional, la Politehnica Bucureşti a crescut

Sorin Cîmpeanu a fost prezent, joi, la deschiderea anului universitar la Politehnica Bucureşti, alături de preşedintele Senatului acestei universităţi, Ecaterina Andronescu, de rectorul Mihnea Costoiu şi de ambasadorul Franţei, Francois Saint-Paul.

Ministrul a spus că 6 la sută din studenţii din România învaţă la Politehnica Bucureşti, unde 30 la sută dintre cadrele didactice titulare sunt tineri, în timp ce procentul la nivel naţional este 16 la sută, iar 93 la sută dintre cadrele didactice sunt doctori, ponderea lor la nivel naţional fiind de 80 la sută. Totodată, Universitatea Politehnica Bucureşti oferă celor 6 la sută din studenţii României care sunt înscrişi aici 12 la sută dintre locurile de cazare disponibile la universităţile din toată ţara, respectiv 13.000 de locuri, a mai spus Cîmpeanu.

El a mai amintit că Politehnica oferă cursuri în limbi străine, engleză, franceză şi germană, practică pe care ar trebui să o adopte toate universităţile dacă vor să se dezvolt, şi că este un "campion" în ceea ce priveşte legăturile cu mediul de afaceri.

Ecaterina Andronescu a spus că Politehnica este în al 198-lea an de activitate, iar anul acesta are 5.000 de noi studenţi.

Rectorul Mihnea Costoiu i-a invitat pe scenă pe cei 17 studenţi care au intrat la facultăţile Politehnicii cu mediile cele mai mari, între 9.57 şi 9.99, pe directorii liceelor din care provin aceşti studenţi şi pe decanii facultăţilor pe care le vor urma. Astfel, au primit diplome pentru rezultatele de la admitere 14 fete şi trei băieţi, cea mai mare medie - 9,99 - fiind obţinută la Automatică de către Diana Mihuţescu de la Colegiul Naţional Traian din Drobeta Turnu Severin.

Pe holul din faţa amfiteatrului unde s-a ţinut deschiderea studenţii de anul I urmăreau ceremonia pe un ecran, filmau cu telefoanele, dar mai mult vorbeau între ei.

Întrebaţi de ce au ales specializările pe care le vor urma, majoritatea s-au declarat pasionaţi de domeniile respective, spunând că îşi doresc să facă performanţă.

"Consider că cel mai bine e să faci ceea ce îţi place. E şi o meserie de viitor, nouă, foarte căutată, cred că o să se ceară foarte mult. Ăsta a fost al doilea lucru pe care l-am luat în considerare", a spus Diana, studentă în anul I la Automatică.

"Vreau să-mi dezvolt eu o afacere", a spus Alin, care a optat pentru Logistică industrială.

"N-am o preferinţă să rămân sau să plec, vreau să lucrez în domeniu şi să progresez", a spus şi Elena, studentă la Energetică.

Spre aceeaşi facultate s-a îndreptat şi Gabriel, pentru a beneficia de cea mai bună pregătire în programare. "Îmi pasă mai mult de siguranţa postului decât de valoarea salariului", spune el întrebat dacă crede că pregătirea îi va asigura şi un post bine plătit.

Mohammed, de 20 de ani, din Yemen, urmează şi el Automatica, la Bucureşti, unde lucrează unchiul său. A venit cu fratele lui, cu un an mai mic, înscris şi el la aceeaşi facultate. "Unchiul a spus că este una din cele mai bune universităţi, că voi avea un viitor foarte bun. Am zis să încerc şi până acum nu mi-a părut rău", spune tânărul, apreciind că are la Bucureşti un mediu "care te încurajează să înveţi", dar şi unul prietenos, cu oameni dispuşi să ajute, unde şi-a făcut mulţi prieteni, români şi străini.

Singurul lucru care nu i-a plăcut a fost birocraţia, cozile la care a stat pentru permisul de şedere, dar şi pentru înscrierea la facultate, la capătul cărora dădea de un funcţionar nervos. "Ar trebui să existe un sistem pentru studenţi să mai salvezi timp. Cred că ar exista alternative, cum ar fi să aplici online", a spus tânărul.

La Universitatea Politehnica studiază în jur de 2.000 de studenţi străini, dintre care o treime din Republica Moldova, iar restul din alte peste 30 de ţări, mulţi din Iran, Vietnam şi Niger, potrivit reprezentanţilor universităţii.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că la începutul anului universitar trecut erau înamtriculaţi la nivel naţional 500.000 de studenţi români şi 24.000 de studenţi străini, apreciind că ponderea de 5 la sută a studenţillor străini este "mult sub potenţialul universităţilor româneşti".

"Sunt ţări care au sisteme de învăţământ de aceeaşi calitate, şi în Europa de Est, unde numărul studenţilor străini depăşeşte 10 la sută", a spus ministrul.

Întrebat ce soluţii propune în condiţiile înjumătăţirii numărului de studenţi în România, Cîmpeanu a arătat că "fiecare universitate este datoare să-şi promoveze cât mai bine oferta educaţională, să facă eforturi pentru a asigura condiţii suficient de atractive studenţilor".

El a mai spus că există un plan de acordare de credite pentru studii în valoare medie de 10.000 de euro, sume ce ar trebui returnate după şapte ani. În prezent, sunt disponibili 50 de milioane de euro pentru şapte ani, respectiv 7 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă că ar beneficia anual de credite 700 de studenţi.