Se împlinesc cinci luni de la primul caz de COVID-19 din ţară. România se află în faţa unor scenarii sumbre

„Totul va fi bine!” este mesajul cu care românii au intrat în pandemie. În primă fază, oamenii au ieşit din case doar pentru lucrurile urgente, de teama virusului şi a amenzilor. Copiii au învăţat online, iar cursurile de absolvire a şcolilor s-au desfîăşurat în faţa laptopurilor. În faza a doua a celor cinci luni de epidemie, românii au primit vestea relaxărilor restricţiilor cu atât de multă încântare încât au considerat ca viaţa s-a întors la normal. Acest lucru se vede în cifrele transmise de autorităţi. La acest moment discutăm deja despre cel puţin 1.000 de persoane diagnosticate cu această boală în fiecare zi.

Astfel că România intră în următoarea fază în lupta cu boala, alimentată puternic de lipsa de cooperare din partea cetăţenilor. „E o conspiraţie”, „Nu mai vrem dictatură”, strigă cei care nu cred în virus, timp în care Secţiile de Terapie Intensivă se umplu până la refuz.

Medicii sunt deja extenuaţi după cele cinci luni în care au îmbrăcat combinezonul de protecţie, antreprenorii sunt disperaţi că mai trece încă o lună, iar bilanţul nu iese pe plus, iar previziunile cele mai subre anunţă peste un milion de români infectaţi şi 2.000 de oameni conectaţi la aparate pentru a putea respira normal. Mai mult, deja pe teritoriul României au fost deja carantinate două localităţi: Gornet (Prahova) şi Cartojani (Giurgiu).

De la pacientul zero la peste 43.000 de cazuri

Vestea că un pacient are COVID-19 a „căzut” peste România în miez de noapte. Deşi informaţia s-a scurs „pe surse” încă din jurul orei 23.00, în 26 februarie, ministrul de atunci al Sănătăţii, Victor Costache, a venit în conferinţă de presă după miezul nopţii, pentru a spune că „pacientul zero”, un italian sosit în vizită la familia soţiei, a fost identificat, la fel ca şi contacţii lui.

De la italian s-ar fi infectat, se pare, şi tânărul din comuna Prigoria, judeţul Gorj, „pacientul nr. 1” în România, acesta având legătură de serviciu cu italianul care se trata, atunci, în Rimini. Gorjeanul de 25 de ani a fost luat, în noaptea de 26 spre 27 februarie, de acasă şi dus la Institutul „Matei Balş” din Capitală unde a fost internat, deşi era asimptomatic.

Familia bărbatului, formată din şapte persoane, a fost pusă în carantină. Câteva ore mai târziu, în 27 februarie dimineaţa, 20 de persoane au fost plasate în izolare, iar şcoala din comună s-a închis. Prefectul de Gorj a emis imediat ordin prin care s-au suspendat toate activităţile cu public numeros în comuna Prigoria. După câteva zile de spitalizare, în 2 martie, tânărul de 25 de ani a fost externat. În tot acest timp nu a avut niciun simptom de boală, iar la externare a spus că a „a fost tratat cu ciorbă”.

De la acel moment, România a trecut prin carantinarea judeţului Suceava, unde managementul defectuos al spitalului a dus la o creştere alarmantă a cazurilor. Tocmai de aceea, autorităţile au impus conducere militară, atât la Suceava, cât şi în alte spitale din ţară. După impunerea de noi reguli, s-a revenit la conducerea civilă.

Mai mult, în plină criză generată de COVID-19, la finalul lunii martie, ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a demisionat „din motive personale”, portofoliul său fiind preluat de secretarul de stat de la acel moment Nelu Tătaru.

După două luni de stare de urgenţă, autorităţile din România au anunţat că se impun în continuare restricţii, însă a fost instaurată starea de alertă. Oamenii au avut voie sa iasă pe stradă fără declaraţii, însă există obligativitatea purtării măştii în spaţii închise şi păstrarea unei distanţe sociale de doi metri. La început, s-au conformat, însă, cu cât Executivul a dispus mai multe relaxări cu atât românii au simţit nevoia să forţeze nota. Aşa că au mers la mare, au dansat pe plajă înghesuiţi, au început să pună masca sub bărbie şi să neglijeze tot mai mult măsurile de protecţie sanitară.

La toate acestea s-au adăugat deciziile Curţii Consituţionale din România (CCR), care a spus că izolarea sau carantinarea încalcă drepturile omului, iar amenzile aplicate în perioada stării de urgenţă şi de alertă încalcă Legea fundamentală.

Autorităţile nu au mai putut ţine sub control îmbolnăvirile, în urma deciziilor CCR

„Este normal să tratăm cu toată seriozitatea situaţia generată de apariţia cazurilor de coronavirus în Europa şi de confirmarea unui caz pe teritoriul României, dar nu există niciun motiv real de panică. Infecţia cu acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome uşoare, dureri în gât, tuse şi febră, ca în orice răceală. Aşadar, comportamentul firesc pe care fiecare dintre noi trebuie să îl avem acum este de a aplica cu rigurozitate recomandările autorităţilor şi de a ne informa constant din surse credibile şi oficiale”, a scris, pe 27 februarie, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis.

Mai mult, el afirma că instituţiile responsabile au luat toate măsurile care se impun pentru a împiedica răspândirea acestui virus în ţara noastră şi a limita efectele sale negative.

„Să fim solidari în a descuraja orice încercări de a crea senzaţionalul în aceste momente. Răspândirea de ştiri alarmiste sau chiar de ştiri false poate genera o epidemie de panică, cu consecinţe nocive pentru semenii noştri”, mai scria el.

Discursul său a început să se schimbe două săptămâni mai târziu, pe 10 martie, când făcea un apel la responsabilitatea românilor pentru oprirea răspândirii coronavirusului.

Mai mult, pe 13 martie i-a convocat la consultări pe liderii partidelor parlamentare. „Toate abordările politicienilor cu care am discutat au fost consistente, mature şi constructive şi toată lumea a înţeles că suntem într-o situaţie de criză, în care nu este loc de răfuieli politice, ci este nevoie de soluţii, şi asta foarte urgent”, spunea el după consultări.

Pe 16 martie şeful statului a semnat decretul pentru instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriu ţării. Începând cu data de 15 mai România se află în stare de alertă.

Problemele cele mai mari pentru autorităţi au început când judecătorii CCR au decis că vechea legislaţie pe care guvernul îşi baza măsurile de a trimite cetăţenii în carantină instituţională sau în izolare la domiciliu nu respectă Constituţia. Drepturi fundamentale ale omului erau restrânse printr-un simplu ordin de ministru, fără valoare de lege. Constituţia dă posibilitatea autorităţilor să restrângă libertăţile cetăţenilor doar dacă măsurile sunt prevăzute de o lege aprobată de Parlament, conform Curţii Constituţionale.

Astfel, din 2 iulie, cetăţenii nu au mai putut fi ţinuţi în carantină sau izolare, iar cei infectaţi cu COVID-19 nu mai putut fi ţinuţi în spitale, decât cu acord lor. Guvernul a aprobat de urgenţă un proiect de lege care să pună în acord prevederile privind izolarea/carantina cu decizia Curţii Constituţionale.

Autorităţile au anunţat că peste 4.000 de români au fost externaţi sau au refuzat internarea, deşi erau depistaţi pozitiv cu noul coronavirus. Legea a fost adoptată de Senat după două săptămâni de dezbateri şi atacuri politice, cu unele modificări. Astfel, s-a instituit obligaţia INSP de a comunica separat numărul cazurilor noi de cele retestate.

De asemenea, un alt amendament prevedea că izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliu. Din lege au fost eliminate paragrafele care stabileau carantinarea bunurilor. Totodată, personalul medical detaşat va primi suplimentar 50% din salariu, o diurnă de 2%, cât şi cazarea şi transportul în localitatea unde a fost dispusă detaşarea, care nu poate depăşi 30 de zile. Persoanele care contestă juridic carantinarea sau izolarea vor fi monitorizate medical, iar decizia primei instanţe în acest sens este executorie.

În lipsa coerenţei, Justiţia nu-i poate pedepsi pe cei care răspândesc virusul

Aproape jumătate din dosarele penale deschise în timpul epidemiei pentru zădărnicirea combaterii bolilor şi falsul în declararaţii au fost clasate de procurori. Într-un răspuns pentru MEDIAFAX, Parchetul General anunţa că au fost deschise 617 dosare şi 270 au fost clasate. Printre motivele clasării se numără şi acela că persoanele din dosar nu i-ar fi infectat pe cei cu care au intrat în contact, aşa cum prevede legea.

Nu mai departe de această săptămână, tot din Justiţie a venit o decizie suprinzătoare. Procurorii au clasat şi dosarul „Gerota”, ce îl viza pe un fost ofiţer MAI, cunoscut şi drept „Pacientul 17”. Oamenii legii nu au reuşit să dovedească dacă el a infectat câteva zeci de persoane, cadre medicale şi membri ai familiei sale, pentru că a minţit, la internarea în spital, că nu a fost plecat în străinătate.

Un alt caz celebru este cel al senatorului PNL Vergil Chiţac, infectat cu COVID-19, care a refuzat să fie dus cu izoleta la spital, deşi era confirmat cu infecţie cu noul coronavirus.

„În temeiul actelor şi probelor administrate în timpul cercetărilor s-a stabilit că senatorul nu a încălcat nicio normă privitoare la prevenirea sau combaterea bolii COVID-19, anunţând autorităţile competente când a manifestat simptome specifice noului coronavirus şi supunându-se tuturor procedurilor medicale stabilite de către autorităţile medicale”, se arată în explicaţiile transmise presei de procurorii de la Parchetul general.

Zeci de mii de concedieri, PIB-ul în cădere liberă

Impactul asupra economiei a fost unul major. Perioada de restricţii, închiderile de activităţi, magazine, în alimentaţia publică sau în comerţ, au dus la pierderi de locuri de muncă, şomaj tehnic, scăderi ale producţiei industriale, scăderi ale exporturilor, estimările evoluţiei PIB în acest an îndicând, în toate variantele, un minus. Guvernul României mizează pe o scădere economică de 1,9% în acest an, una dintre cele mai optimiste prognoze. Comisia Europeană vede o contracţie a PIB de 6% în 2020, în timp ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează o scădere reală a PIB de 5%.

Conform datelor oficiale în jur de 400.000 de contracte individuale de muncă au fost desfăcute până la 1 iunie (numărul nu corespunde persoanelor, întrucât o persoană poate avea mai multe contracte). ANOFM a fost notificat pentru 20.433 de concedieri, de la începutul anului şi până la sfârşitul lunii mai, dar informările vin de la companii ce concediază mai mult de 10 angajaţi. La începutul lunii iulie se aflau în şomaj tehnic aproape 103.000 de salariaţi din HORECA, industria prelucrătoare şi comerţ.

Producţia industrială a înregistrat o scădere în primele cinci luni ale anului de peste 17%, faţă de anul trecut, reducerile antrenate de criza coronavirusului venind pe o tendinţă de scădere care de manifesta din mai 2019. În special producţia industrială a avut de suferit, cu un minus de aproape 20% la finele lunii mai faţă de primele cinci luni din 2019, dar minusuri au fost şi în energie (6,1%) şi industria extractivă (9,8%).

Exporturile scăzuseră în mai cu 40% faţă de mai 2019, dar o reducere s-a văzut şi la importuri, de 35%.

A crescut şi nivelul datoriei publice, care a crescut până la aproape 40% din PIB şi a urcat până la 428 de miliare de lei, cu 28 de miliarde în plus faţă de luna martie.

În plan financiar, trebuiesc remarcate şi cele două reduceri ale dobânzii de referinţă ale Băncii Naţionale, în martie şi în mai, instituţia apreciind că evoluţiile din planul sănătăţii publice continuă să genereze incertitudini fără precedent şi riscuri majore la adresa perspectivei activităţii economice şi a funcţionării pieţelor financiare, cu impact asupra stabilităţii macroeconomice şi financiare.

BNR a continuat să furnizeze lichiditate instituţiilor de credit prin operaţiuni repo, media zilnică a stocului acestor operaţiuni situându-se în perioada 15 iunie – 15 iulie la circa 3,7 mld. lei. Totodată, banca centrală a continuat cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, al căror volum total a ajuns în data de 15 iulie 2020 la aproape 4,4 mld lei.

La rândul lor, ratele dobânzilor la creditele noi acordate de bănci populaţiei şi firmelor au avut o tendinţă de scădere în ultimele luni, media lor ajungând în aprilie la 6,05 la sută, de la 7,24 la sută în februarie 2020, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a rămas relativ constantă (2,09 la sută în aprilie şi mai, faţă de 2,12 la sută în februarie).

Datele au fost negative şi pe plan internaţional. Banca Mondială estimând că economia globală se va contracta cu 5,2% anul acesta. Este vorba de „cea mai profundă” recesiune de după Al II-lea Război Mondial şi numeroase ţări vor avea scăderi economice anul acesta, precizează Banca Mondială. Instituţia financiară consideră că este vorba de cea mai gravă criză din ultimii 150 de ani, estimând că între 70 şi 100 de milioane de oameni vor ajunge la sărăcie extremă.

Faţă de datele de mai sus, reacţia autorităţilor române a fost bogată în promisiuni, dar ceva mai palidă în fapte concrete. Statul a compensat o parte din sumele plătite angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi a demarat programul IMM Invest, a oferit posibilitatea suspendării unor rate bancare (peste 360.000 de solicitări au venit de la persoanele fizice şi juridice) şi a aprobat o amnistie fiscală la începutul lunii mai.

Mai trebuie remarcate rambursările de TVA şi cei câţiva paşi făcuţi pentru digitalizarea ANAF, măsură care poate reduce evaziunea fiscală.

La IMM Invest, după două luni de la demararea programului, băncile au respins 12.390 de cereri din partea IMM-urilor, iar din cele 64.164 de întreprinderi mici şi mijlocii înscrise în program, 7.418 aveau creditele aprobate.

Mai lent a demarat un program major de redresare economică, anunţat cu fast la începutul acestei luni, care promitea susţinerea marilor companii, investiţii în infrastructură sau granturi pentru IMM, cu o valoare totală de circa 100 de miliarde de euro.

Proteste în Bucureşti faţă de carantină şi izolare. Sute de oamenii au scandat „Jos dictatura”

Dincolo de criza economică, în România începe să se simtă şi tulburări sociale. Măsurile restrictive au scos sute de oameni în stradă. Ei nau reclamat îngrădirea drepturilor, prin Legea carantinei şi a izolării. Oamenii nemulţumiţi au protestat în lunile mai, iunie şi iulie, în special la sfârşit de săptămână în Piaţa Victoriei din Bucureşti, fără să respecte distanţarea socială sau să poarte măşti de protecţie.

Unul dintre cei mai vocali contestatari ai măsurilor luate de autorităţi a fost omul de afaceri şi politicianul Viorel Cataramă. El a reclamat faptul că măsurile luate de autorităţi pentru gestionarea epidemiei nu au fost cele mai inspirate şi nici în interesul românilor şi al economiei.

„În Piaţa Victoriei se naşte mişcarea patrioţilor români, o forţă care luptă pentru suveranitatea României şi care se bazează pe sprijinul patrioţilor, a celor curajoşi, dispuşi chiar să-şi dea viaţa pentru binele patriei lor! Condamnăm cu fermitate suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor, acţiuni comise abuziv, conştient şi asumat prin încălcarea Constituţiei, de către preşedintele ţării şi toate partidele parlamentare”, spunea Cataramă.

Şi actorul Bogdan Stanoevici, fost candidat la prezidenţiale, a participat la un protest din faţa Guvernului şi a spus că nimeni nu poate îngrădi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Acesta a sugerat că nimeni nu ştie adevărul despre noul coronavirus.

La unele mitinguri, protestatarii au scandat „Libertate, libertate”, „Jos dictatura”, „Nu ne este frică”, „Opriţi legea” şi au avut asupra lor steaguri tricolore şi bannere cu mesaje precum „Fără carantinare”, „Jos dictatura PNL”, „Nu ne temem de bau-bau. COVID sau gripă?”, „Nu e pandemie. Este sclavie”.

Jandarmeria a aplicat zeci de amenzi în timpul protestelor pentru nerespectarea măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, i-a avertizat la un moment dat pe protestatari că, probabil, se vor infecta unii de la alţii aşa că „îi aşteaptă la spital”.

„O parte din ei sunt convins că nu or să scape pentru că într-un grup din acesta există un procent care are virusul şi care nu se ştie. Şi vor transmite, dacă sunt fără măşti, dacă sunt fără protecţie, vor transmite la alţii. Ştiu că ei nu cred şi nu vor să creadă, dar când apare boala nu mai ai decât să spui că medicul ţi-a făcut diagnosticul greşit”, a spus Arafat.