Cluj: Peste 50 de studenţi ai UBB au ocupat un amfiteatru al Facultăţii de Psihologie - FOTO

Membrii Organizaţiei de Studenţi din UBB (OSUBB) s-au adunat, joi seară, în amfiteatrul "Nicolae Mărgineanu” al Facultăţii de Psihologie din Cluj-Napoca, pentru a dezbate problemele cu care se confruntă învăţământul şi drepturile studenţilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ei au arborat în sală bannere cu mesaje precum "Susţin 25%”, "Nu promisiuni şi conspiraţii”, "Occupy. Universităţile sunt ale studenţilor. Am ocupat amfiteatrul” şi "Amfiteatru ocupat. Zonă liberă de dezbatere”.

Studenţii şi-au adus alimente, apă şi pături, iar unul dintre tineri a venit cu o chitară.

"Am ocupat un amfiteatru al Facultăţii de Psihologie cu scopul de a ne face cunoscute revendicările. Considerăm că învăţământul din România a ajuns la o cumpănă, în care noi, ca studenţi, trebuie să preluăm frâiele situaţiei, să ne spunem părerile. Considerăm că trebuie să contăm mai mult în sistemul educaţional, de la alegerea rectorului, până la procesele decizionale care au loc în universităţi. Ne dorim ca finanţarea să fie mai bună pentru educaţie, ca educaţia să fie o prioritate pentru România şi să existe un sistem educaţional mai bun”, a declarat preşedintele OSUBB, Oana Onicaş.

Potrivit acesteia, studenţii şi-au propus să nu părăsească amfiteatrul în noaptea de joi spre vineri.

"Vom rămâne peste noapte, după care vom vedea. Nu ştim încă dacă vom pleca vineri dimineaţă. Ocuparea este pe o perioadă nedeterminată”, a subliniat Onicaş.

Purtătorul de cuvânt al UBB, Paul Fărcaş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că acţiunea de protest are acordul Facultăţii de Psihologie.

"Grupul de studenţi va rămâne până dimineaţă în amfiteatrul de la Facultatea de Psihologie, condiţia fiind să nu fie înregistrate distrugeri. Este o manifestare prin care studenţii de la UBB s-au alăturat protestului declanşat la nivel naţional de ANOSR”, a spus Fărcaş.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Sorin Cîmpeanu, a discutat, joi, cu liderii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), după ce în mai multe centre universitare din ţară au început activităţi de "occupy" în amfiteatre, studenţii fiind nemulţumiţi, printre altele, de subfinanţarea educaţiei.

Ministrul Sorin Câmpeanu a spus, la finalul întâlnirii, că le-a explicat studenţilor, pe puncte, reglementările care pot fi adoptate în sistemul universitar.

"Au formulat o serie de opt puncte care sunt de interes pentru studenţii din universităţile româneşti. Înainte de toate, aş vrea să vă spun că aceste consultări sunt absolut necesare şi binevenite. Întotdeauna am fost promotorul ideii de reglementări sustenabile în domeniul educaţiei. Aceste măsuri nu pot fi luate, nu pot fi adoptate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educaţie: profesori, studenţi, sindicate, asociaţia elevilor, asociaţii ale părinţilor şi reprezentanţi ai mediului socio-economic, care beneficiază de formarea din sistemul de educaţie. Un al doilea lucru este acela al principiului consolidării legăturilor dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii. În acest context, aceste întâlniri sunt binevenite. Cât priveşte cele opt puncte propuse şi acceptate de noi pe agenda discuţiilor, vă precizez că o educaţie de calitate nu se poate face fără resurse financiare. Am promovat întotdeauna acest aspect. În acelaşi timp, însă, faţă de anul 2012, avem un buget al educaţiei cu două miliarde de euro mai mare. Bugetul educaţiei pe 2015, raportat la bugetul educaţiei pe 2012, când am avut 2,8 la sută din PIB, 2013 - 2,9 la sută, 2014 - 3,2 la sută şi 2015 - 3,7 la sută din PIB. Referitor la solicitarea studenţilor de a avea o reprezentare de 25 la sută, şi în momentul de faţă legislaţia prevede o reprezentare de minimum de 25 la sută a studenţilor în consiliile profesorale şi de 25 la sută la senatele universităţilor. Sunt organismele de conducere ale fiecărei universităţi", preciza Sorin Cîmpeanu.

La rândul său, liderul ANOSR, Cristi Popescu, s-a declarat nemulţumit de rezultatul discuţiei cu ministrul Educaţiei şi a spus că studenţii sunt hotărâţi să-şi continue protestele, mergând până la greva foamei şi neparticiparea la examene.

Lista de revendicări a studenţilor cuprinde creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlament şi Guvern a alocării a 6% din PIB pentru educaţie, aşa cum prevede legea; includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în consiliile departamentelor din facultăţi - locul în care se iau decizii cu privire la curriculă şi planurile de învăţământ; creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente; implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori ai unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învăţare pentru studenţi pentru ca aceştia să dobândească abilităţi şi competenţe, învăţând cum să folosescă informaţiile de la curs, nu doar să le reproducă.

Pe aceeaşi listă se regăsesc reforma curriculară din universităţi, pentru a face programele de învăţământ relevante pentru piaţa muncii şi pentru nevoile şi interesele studenţilor de azi; implicarea studenţilor în toate procesele de asigurare a calităţii, la nivel intern şi extern, atât la evaluări ale instituţiilor de învăţământ superior, cât şi în evaluări ale programelor de studii; respectarea de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a "Statutului Studentului", care conţine toate drepturile şi obligaţiile studenţilor, şi depunerea de eforturi pentru sancţionarea universităţilor care încalcă flagrant drepturile studenţilor; respectarea dreptului la liberă exprimare a studenţilor de către universităţi şi Ministerul Educaţiei, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii, în contextul în care tot mai mulţi studenţi care au curajul să spună problemele din universităţi sau mediul universitar românesc sunt sancţionaţi.