Cluj: Sute de catolici se roagă la moaştele preotului martir Vladimir Ghika, beatificat anul trecut

Peste 200 de credincioşi greco-catolici se roagă, miercuri dimineaţă, la moaştele Fericitului Vladimir Ghika, preot martir ucis la Jilava în 1954, care au fost depuse în Capela "Sfântul Iosif" a Catedralei Greco-Catolice "Martirilor şi Mărturisitorilor secolului al XX-lea" din Cluj-Napoca.

Urmărește
177 afișări
Imaginea articolului Cluj: Sute de catolici se roagă la moaştele preotului martir Vladimir Ghika, beatificat anul trecut

Cluj: Sute de catolici se roagă la moaştele preotului martir Vladimir Ghika, beatificat anul trecut (Imagine: Octav Ganea / Mediafax Foto)

Miercuri, când se sărbătoreşte hramul Capelei "Sfântul Iosif" a Catedralei Greco-Catolice "Martirilor şi Mărturisitorilor secolului al XX-lea" din Cluj-Napoca, sute de credincioşii s-au adunat la slujba de Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ei se închină şi se roagă pentru sănătate la moaştele lui Vladimir Ghika, aduse în cursul serii de marţi de la Vicariatul greco-catolic din Bucureşti şi depuse în faţa altarului capelei.

Parohul Capelei "Sfântul Iosif", Mircea Marţian, a declarat, miercuri dimineaţă, că Vladimir Ghika a fost "profesorul de speranţă", care îi întărea pe catolicii aflaţi în închisorile comuniste.

"Este un timp de mare har pentru credincioşii greco-catolici, este o zi de mare sărbătoare, e hramul Capelei «Sfântul Iosif» şi, de aceea, această preţioasă relicvă se află la Cluj. Monseniorul Vladimir Ghika a fost profesorul de speranţă, un preot martir, care îi întărea pe fraţii catolici care trăiau în închisoare drama dizolvării bisericii lor. A fost o persoană care trăia sfinţenia, arătând că merită să îţi dai viaţa dacă crezi în viaţa de dincolo", a spus Marţian.

El a afirmat că, potrivit unor mărturii ale celor care l-au cunoscut, Vladimir Ghika avea "puteri paranormale", astfel încât faţa lui, când se ruga, strălucea sau se putea ridica în rugăciune câteva palme de la pământ.

"Avea şi puterea intuiţiei de a identifica pe cei care aveau nevoie de ajutor fără ca aceştia să i-l ceară. Mergea pe stradă şi îşi schimba direcţia în funcţie de cine avea mai mare nevoie de el. A fost o personalitate extrem de complexă, care avea şase doctorate şi vorbea 20 de limbi, care a trăit cu adevărat sfinţenia", a menţionat Mircea Marţian.

La rândul său, PS Florentin Crihălmeanu a afirmat că este "un mare har pentru credincioşii greco-catolici prezenţa spirituală, în parohiile de pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla, a Fericitului Vladimir Ghika".

Racla cu moaştele Fericitului Vladimir Ghika va fi expusă pentru credincioşi în zilele următoare în Beclean, Dej şi Gherla, iar sâmbătă va reveni la Cluj-Napoca şi va fi depusă în Catedrala "Schimbarea la Faţă".

Vladimir Ghika, preot romano-catolic şi principe român, s-a născut la Istanbul (Turcia), în 25 decembrie 1873, şi a fost ucis în 16 mai 1954 în închisoarea Jilava, după ce fusese arestat în 1952 de autorităţile comuniste.

Vladimir Ghika a fost beatificat în 31 august 2013, în cadrul unei Liturghii solemne oficiate la Bucureşti, celebrarea fiind prezidată de Eminenţa Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, trimisul Papei Francisc la Bucureşti, în prezenţa episcopilor romano-catolici şi greco-catolici din România, precum şi a altor numeroşi episcopi din străinătate.

Monseniorul Vladimir Ghika este cel de-al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat Fericit de către Biserica Catolică, după Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare şi Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, şi János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici