Video COLECTIV. Radiografierea centrelor pentru mari arşi la patru ani de la tragedie - VIDEO

La 4 ani de la tragedia din Colectiv, autorităţile se scuză şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple.

Urmărește

896 afișări

La patru ani de la tragedia din Colectiv multe lucruri par că îşi caută încă direcţia, deşi autorităţile susţin că momentul Colectiv a fost „o lecţie”. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat spune că deşi multe lecţii s-au învăţat după Colectiv, „ pe partea de capacitate, de preluare de arşi, tot rămânem cu capacitate limitată”, situaţie care nu pare să se detaşeze de firesc, întrucât, potrivit acestuia, multe ţări se confruntă cu aceeaşi problemă.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

„Sunt lecţii care s-au învăţat şi intervenţia poate să sufere şi îmbunătăţiri pe baza lecţiilor învăţate, dar pe partea de capacitate, de preluare de arşi, tot rămânem cu capacitate limitată, cum sunt foarte multe ţări europene cu capacitate limitată. Într-o astfel de situaţie similară ne vom baza şi pe trimitere în alte ţări şi nu numai în România (a pacienţilor, n.r), dacă va fi ceva similar, de amploarea respectivă. Dacă e ceva de amploarea respectivă (Colectiv, n.r), capacitatea de internare este redusă şi, într-adevăr, va trebui folosit şi mijlocul de trimitere în alte părţi (a pacienţilor, n.r) cum s-ar întâmpla şi cu alte ţări dacă au o astfel de amploare, pentru că nimeni nu deţine paturi pentru sute de arşi”, a declarat Raed Arafat, pentru MEDIAFAX.

Cu puţin timp înainte de a se împlini patru ani de la tragedia care a luat zeci de vieţi în „Clubul Morţii”, au fost inaugurate la Iaşi şi Timişoara Centrele pentru Arşi. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a spus că sunt, în prezent, în România, 23 paturi de mari arşi adulţi şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

Centrul de arşi de la Iaşi funcţionează în cadrul clinicii de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sf. Spiridon” şi beneficiază de cinci paturi de terapie intensivă pentru marii arşi şi zece paturi pentru cei care suferă arsuri mai mici. Centrul de arşi de la Timişoara poate trata cinci pacienţi, proiectul unui Centru de Mari Arşi la Timşoara fiind iniţiat încă din 2010, cu mult înainte de tragedia de la Colectiv.

„Noi am finalizat dintr-un număr total de cinci boxe pe care le deţinem în prezent, un număr de trei boxe în 2016. Deci în 2014, cu un an înainte de tragedie, noi ne-am apucat de proiect (...) în 2016 am finalizat primele compartimente, boxe”, a declarat Marius Craina, managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina, pentru MEDIAFAX.

Timp de trei ani de zile, până în 2019, la spitalul din Timişoara s-au desfăşurat proceduri de achiziţie de echipamente, tot ceea ce înseamnă echipament pentru centru. Ulterior, Craina a afirmat că vor fi recepţionate şi achitate celelalte două boxe pentru mari arşi, astfel încât, toate cele cinci să devină funcţionale anul acesta.

Marius Craina a adăugat şi faptul că înfiinţarea acestor centre „era obligatorie pentru România”, întrucât este „inadmisibil” ca toţi pacienţii să fie trimişi în străinătate pentru tratament.

„Este inadmisibil ca noi să trimitem toţi pacienţii pe care, din păcate, îi avem, din toate regiunile ţării, cu toată complexitatea şi gravitatea lor, în străinătate şi România să nu aibă posibilităţi de tratament astfel încât să le asigure condiţii similare şi şanse de supravieţuire similiare cu cele din alte ţări europene”, spune medicul.

El a menţionat că Centrul de la Timişoara a reprezentat o „prioritate zero, o prioritate absolută”, fiind o condiţie obligatorie, întrucât, spune Craina, „se cheltuiau sume imense şi se pierdeau şanse uriaşe pentru acei pacienţi până în momentul transferului în străinătate, plus că tot timpul depindeam de disponibilitatea unor alte centre de a primi pacienţii noştri”.

Managerul a spus şi că e nevoie de o strategie la nivelul Ministerului Sănătăţii privind repartiţia pe întreg teritoriul României, ţinând cont de poziţia geografică a fiecărui centru, astfel încât „să dispună de un număr suficient de centre pentru ca pacienţii care vin (...) să fie trataţi la noi în ţară în condiţii similare şi cu şanse de supravieţuire similare cu cele din alte ţări europene”.

Concluzia medicului din vestul ţării este însă, cruntă, în ciuda faptului că, teoretic, România şi-a învăţat lecţia: „Mai pregătiţi, 100% da, dar sub nicio formă apţi de a asigura un asemenea număr de cazuri pentru a fi tratate în România. Nicio ţară din lume nu deţine o astfel de capacitate, atunci (la Colectiv, n.r) au fost peste 60 de persoane în condiţii dramatice, de o gravitate extremă. Nicio ţară din lume nu dispune de un număr de 60 de locuri pentru pacienţii cu mari arşi”, conchide Marius Craina.

Managerul Spitalului de Arşi din Capitală, Simona Carmen Hîrţea, a spus, pentru MEDIAFAX, că tratamentul pacientului cu arsuri mari e aliniat la standardele şi protocoalele internaţionale, menţionând că în practica curentă se folosesc aceleaşi protocoale de tratament pentru marii arşi ca şi în centrele de mari arşi din Europa.

Întrebată ce s-a schimbat în Spitalul de Arsuri în ultimii patru ani, Hîrţea a vorbit de toate dotările şi renovările de care unitatea a beneficiat în tot acest timp, precum renovarea integrală a secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă, care e dedicată pacientului cu arsuri mari. Astfel, din 2017, secţia dispune de cinci saloane individuale, dotate conform standardelor internaţionale pentru tratamentul marelui ars, paturi speciale, sisteme complexe de tratament, console etc. (...) Au fost renovate sălile de operaţii, dotate cu lămpi şi mese chirurgicale noi, tot prin programul Băncii Mondiale”, informează Hîrţea.

Şi managerul Spitalului de Arşi din Capitală este de părere că nicio ţară din Europa nu ar fi putut gestiona numărul mare de victime de la Colectiv.

„Nicio ţară din Europa nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de victime cum a fost tragedia de la Colectiv şi trebuie să recunoaştem acest lucru. E o situaţie extrem de greu de gestionat, care nu ne dorim să se mai întâmple. Spitalul dispune de cinci paturi în ATI arşi şi 28 de paturi în secţia de arsuri, având personal calificat, se poate deservi tratamentul pacienţilor la această capacitate”, spune Hîrţea.

Întrebată ce ar trebui schimbat atunci când vorbim de tratamentul marelui ars, aceasta a invocat absenţa unei bănci de piele în România, motivând că „oricâte tehnici de tratament am avea la dispoziţie pentru marii arşi, acestea nu suplinesc nevoia băncii de piele”.

Hîrţea a afirmat că apreciază ce a învăţat România din tragedia de la Colectiv, dar crede că fiecare dintre noi a învăţat câte ceva, „pentru că momentul Colectiv a schimbat ceva în noi şi mă refer aici la solidaritate, compasiune, muncă în echipă”.

La rândul său, şeful Secţiei de chirurgie plastică şi reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, medicul Dan Grigorescu este cel care, cu ajutorul unor sponsorizări, inaugura la 1 februarie 2019 două paturi pentru arşii gravi.

„La Braşov, din 1 februarie 2019 încoace (deci de aproape 9 luni), funcţionează două unit-uri (saloane cu câte un pat) dotate pentru tratamentul pacienţilor cu arsuri grave (în mod esenţial diferiţi de marii arşi, care, din punctul meu de vedere, trebuie trataţi obligatoriu doar în centrele de arşi). Ele fac parte integrantă dintr-o componentă structurală a secţiei clinice chirurgie plastică, denumită Unitate Funcţională de Arşi, care e o entitate intermediară ca şi competenţă terapeutică, situată între Centrele de Arşi şi compartimentele de arşi (acestea din urmă trebuind să existe în mai toate spitalele judeţene obişnuite şi în care ar putea fi tratate arsurile mai simple şi mai puţin extinse în suprafaţă)”, informează medicul.

Unitatea pusă pe picioare la Braşov e o entitate unde arsurile grave pot fi tratate, iar medicii de aici îşi doresc înfiinţarea unui centru şi în Braşov, pentru au experienţă şi cred că acesta ar fi necesar, dată fiind situarea în centrul ţării.

„Situaţia actuală, caracterizată de lipsa cronică naţională de resurse în care să fie trataţi pacienţii cu arsuri (adică a structurilor cu paturi arsuri necesitând internarea, de la cele mai simple şi până la cele serioase - medii şi grave) este rezultatul nemijlocit al unei decizii nefericite luate acum vreo 6 ani de dr. Raed Arafat, care, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Sănătăţii a iniţiat un Ordin care, transformând criteriile de internare a arsurilor în spitale în criterii de transfer/transport a tuturor acestora în trei spitale din Bucureşti (Spitalul de Arşi şi Spitalul Floreasca-pentru adulţi şi Spitalul Grigore Alexandrescu-pentru copii), a generat două efecte îngrozitor de negative: pe de o parte a colmatat cele trei spitale mai-sus menţionate cu cazuri care nu aveau ce căuta acolo, iar pe de alta, practic a lăsat "fără obiectul muncii" cele mai multe dintre secţiile de chirurgie plastică din întreaga ţară, cărora li s-au redus progresiv paturile destinate arsurilor până la desfiinţarea totală a unora dintre ele”, informează Grigorescu.

În contextul în care în urmă cu câteva luni de zile directorul Spitalului Clinic Judeţean din Cluj spunea că nu organizează paturi de arşi pentru că „nu sunt condiţiile necesare”, şi în după ce, recent, la Spitalul Clinic Judeţean din Târgu-Mureş a fost desfiinţată toată structura de arşi, Grigorescu spune că înfiinţarea unui centru pentru arşi la Braşov trebuie avută în vedere.

„În contextul realităţilor din ultimele 9 luni, caracterizate de o mare lipsă de resurse la nivel naţional pentru tratarea marilor arşi (adică datorită lipsei de locuri în cele două centre pentru adulţi din Bucureşti), am fost nevoiţi să preluăm în UFA de la Braşov (la solicitarea COSU) şi unele cazuri care s-ar fi calificat pentru internarea în Centrele de Arşi.

Acum, urmare înfiinţării altor două centre de arşi, respectiv la Timişoara şi Iaşi, se pare că am rămas singura Unitate Funcţională de Arşi (din ţară, n.r), ceea ce ne menţine dorinţa de a o dezvolta până la nivel de Centru de Arşi. Ne bazăm pe experienţa pe care o avem de peste 40 de ani aici la Braşov, unde se tratează arşii, inclusiv cei proveniţi din accidente colective. Sperăm să determinăm Ministerul Sănătăţii să-şi dea acordul pentru înfiinţarea, şi aici, la Braşov, a unui Centru de Arşi, dacă nu în cadrul actualului Spital Clinic Judeţean de Urgenţă, măcar în cadrul structurii Noului Spital Regional Braşov”, a declarat medicul.

Grigorescu a precizat că este evident faptul că dacă această structură în loc să se dezvolte, scade, probabil că vor apărea mari dificultăţi în primirea pacienţilor. Iar până acum, la Braşov au ajuns pacienţi şi din zona Moldovei, din sudul ţării, din vestul şi chiar centrul ţării.

El a informat şi faptul că în ceea ce priveşte unitatea medicală braşoveană, a crescut foarte mult „adresabilitatea şi scade foarte mult posibilitatea de a primi aceşti bolnavi”. O soluţie viabilă pentru remedierea problemei ar fi, potrivit medicului, includerea în structura spitalelor regionale a centrelor de arşi.

„Cu toate acestea, în mod paradoxal, se poate constata că la Braşov, dacă în urmă cu câteva luni de zile exista o structură de 14 paturi pentru arşi, dintre care două pentru arşii gravi şi 12 aşa-numite paturi intermediare, datorită lucrărilor de modernizare ale corpului de spital în care secţia chirurgie plastică funcţionează, structura a fost micşorată cu 45%, la doar 8 paturi (două pentru arşii gravi şi şase pentru arsurile intermediare), preconizându-se de la începutul anului 2020 o structură de tipul două plus patru (paturi, n.r), reprezentând o scădere cu 57%. Ţinând cont de faptul că noi în ultimii ani de zile am avut o medie de 12 pacienţi cu arsuri internaţi zilnic, atunci, din punctul meu de vedere, e o scădere nejustificată a posibilităţii de a trata arşi”, conchide Grigorescu.

Grigorescu a precizat că in condiţiile în care structurile de arşi existente în ţară au ajuns să fie, unele desfiinţate, iar altele micşorate, “o să ajungem să-i tratăm pe pacienţii cu arsuri grave din nou în străinătate. O luăm, cum s-ar zice, din nou, de la capăt, ca înainte de Colectiv. Mai mult, vom ajunge ca în loc să investim în dezvoltarea unui sistem naţional de tratament al arşilor, vom cheltui aceşti bani (poate chiar mai mulţi!) pentru alimentarea conturilor spitalelor din străinătate”.

În urma incendiului de la Clubul Colectiv, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.

Taguri:: colectiv,; spitale,; medici

Citește pe alephnews.ro: Moscova nu are bani nici să câștige războiul cu Ucraina, nici să piardă. Care este situația economică a Rusiei

Citește pe www.zf.ro: Cutremur pe piaţa imobiliară: ”Preţurile se vor duce la cer în perioada următoare. Realitatea e că cei care nu îşi vor mai permite să cumpere vor sta cu chirie, cum se întâmplă şi în străinătate“ VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: Viaţa după COLECTIV. Bogdan Moleşag, singurul supravieţuitor de la Spitalul Sf. Ioan: "Unde te duci, lumea vede pe corpul tău urmările. Trebuie să te obişnuieşti cu imaginea ta" - VIDEO

Citește și: COLECTIV. Noi înregistrări: Sorina Pintea spune că Raed Arafat şi Nicolae Bănicioiu i-ar fi reproşat că a dat documente instanţei fără să-i anunţe/ Şeful DSU infirmă informaţia şi cere clarificări

Citește și: IMAGINI COLECTIV. Porţile clubului morţii s-au deschis după 4 ani: Pe jos este un bilet la loto, iar pe uşă sunt urmele de mâini - VIDEO

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.