Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia din '89, în Capitală - Banner la depunerea de coroane: "Întrebaţi-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluţia" - FOTO

Organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ceremoniile militare au început dimineaţă, la Cimitirul Eroilor Revoluţiei. Acolo, s-a intonat imnul României, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor şi au fost depuse coroane de flori, în prezenţa a câteva zeci de persoane, între care rude ale victimelor din decembrie 1989.

În jurul orei 12.30, ceremoniile s-au mutat la troiţa din Piaţa Universităţii, unde circulaţia a fost restricţionată temporar pe bulevardul Nicolae Bălcescu, sensul spre Piaţa Romană. La eveniment au participat militari din Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazul" şi aproximativ 100 de persoane, între care şi un grup de revoluţionari, cu două bannere. Pe unul dintre acestea era scris mesajul "Nu mistificaţi isoria recentă, domnilor istorici. Întrebaţi-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluţia din decembrie 1989, cine sunt vinovaţii pentru victime, cine sunt vinovaţii pentru mineriade, când se vor repara prejudiciile. Vrem adevărul. Semnat: Un supravieţuitor", iar prin celălalt banner se cerea "lustrarea clasei politice instalate după '89".

Şi în Piaţa Universităţii, depunerea coroanelor a fost precedată de o slujbă religioasă. În momentul în care militarii au început să depună coroane lângă lumânările aprinse tot în memoria erorilor, câteva persoane au început să strige "Ruşine să vă fie!", fiind interpelate de alte voci din mulţime - "Bă, suntem români, n-avem cum să spunem asta".

Ceremonii similare sunt programate, tot sâmbătă, la placa de comemorare din faţa Sălii Dalles, unde, încă de dimineaţă, au fost aprinse lumânări pentru cei căzuţi în decembrie 1989. Ulterior, vor fi depuse coroane şi la troiţa din Piaţa Romană.

Duminică, vor fi depuse coroane la Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei din Piaţa Revoluţiei şi la sediile radioului şi televiziunii publice, iar luni, în organizarea Jandarmeriei Române, la Monumentul Eroilor Jandarmi de la Aeroportul "Henri Coandă".

Revoluţia din 1989, care a dus la căderea regimului Ceaşescu, a început în Timişoara, la jumătatea lunii decembrie, cu proteste faţă de încercarea autorităţilor de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes. Manifestaţiile de stradă, la care autorităţile au ripostat inclusiv cu focuri de armă, s-au transformat în protest faţă de regimul dictatorial, al cărui ecou a ajuns în Bucureşti în 21 decembrie. Atunci, după o adunare populară la care Nicolae Ceauşescu spera să calmeze spiritele anunţând câte 100 de lei în plus la salariile clasei muncitoare, mii de bucureşteni au protestat în centrul Capitalei, mişcarea de stradă fiind reprimată cu gloanţe şi arestări.

O zi mai târziu, în 22 decembrie, bucureştenii au ieşit din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central al Partidului Comunist şi l-au determinat pe Ceauşescu să părăsească sediul CC cu un elicopter.

După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind momentul - considerat simbolic - al victoriei Revoluţiei. Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "teorişti". Timp de câteva zile, străzile din Bucureşti, dar şi din multe oraşe din ţară, au fost patrulate de militari şi voluntari, iar schimburile de focuri cu "teroriştii" au făcut victime.

Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae Ceauşescu şi soţia lui, Elena, prinşi la Târgovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.

(Serviciul Foto al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)