COMENTARIU Diplomaţia unui rege: "A ierta nu înseamnă a uita"

"Aş vrea să vă împărtăşesc un principiu de la care nu m-am abătut nicodată: a ierta nu înseamnă a uita", spunea regele Mihai adăugând că a susţinut "ideea românească" nu pentru că vrea să încurajeze o anumită direcţie politică, ci pentru că ”momentul european” pe care îl traversa atunci România nu trebuia ratat. Explicaţia includea şi avea ân spate marea autoritate morală a unei persoane care, după propriile spuse, făcuse faţă ”istoriei şi demenţei” continentului european vreme de 60 de ani, aproape singur.

"Aşadar, nu cred că există nici măcar un singur om în viaţă, pe acest pămînt, care să aibă dreptul moral de a-mi cere socoteală", a fost concluzia regală.

Anul acesta, în luna martie au fost aniversaţi douăzeci de ani de diplomaţie regală, două decenii de la prima vizită externă a familiei regale romăne în scopul reprezentării intereselor României.

”Este un moment cu totul special, de recunoaştere a contribuţiei esenţiale pe care Casa Regală a avut-o la integrarea României în cele mai importante structuri europene şi euroatlantice. Această contribuţie va rămâne unul din cele mai frumoase exemple de dragoste, dăruire şi loialitate pentru ţară”, spunea premierul de atunci Sorin Grindeanu.

În decembrie 2017, regele nu mai este. Nici premierul din martie nu mai este.

Pentru istorie însă rămâne consemnat turneul european al regelui Mihai şi al reginei Ana din 1997, când suveranul a pledat pentru admiterea României în NATO. Ideea europeană era în subsidiar. Atunci au fost vizitate şapte capitale europene: Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid. Un demers similar a avut loc în martie-aprilie 2002. În 1997, obiectivul final - admiterea în NATO a fost ratat. România a primit în compensaţie o vizită a preşedintelui Statelor Unite, Bill Clinton. În 2002 însă România a fost invitată să adere la Alianţă.

”Să nu vă închipuiţi, însă, că în România nu există probleme şi suntem conştienţi că Europa are şi ea problemele ei. (...) Dar, dacă dorim să rezolvăm toate aceste probleme, ne-ar fi mult mai uşor să o facem dacă România ar fi în NATO şi nu în afara sa Problema este că, indiferent de cît de moderat şi înţelegător este guvernul de la Bucureşti, orice excludere va avea anumite consecinţe, care nu vor fi putea controlate de politicieni”, spunea, printre altele, regele, într-un discurs foarte bine articulat, puternic de politică externă, ale cărui idei şi morală îşi păstrează şi azi actualitatea.

Nu întâmplător unul din primele mesaje notabile de condoleanţe după decesul regelui a fost cel al preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker :”Îmi aduc aminte cu emoţie de întâlnirile noastre şi aş vrea să aduc un omagiu deosebit rolului său în promovarea aderării României la Uniunea Europeană, prin turneul efectuat în capitalele europene în 1997. Douăzeci şi unu de ani mai târziu, ţara pe care a iubit-o atât de mult va exercita, pentru prima dată, în primul semestru al anului 2019, mandatul de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Va fi un moment important pentru România şi un moment important pentru viitorul Uniunii noastre. Amintirea Majestăţii sale, Regele Mihai I, un om de stat care a traversat perioadele cele mai tragice ale istoriei europene din secolul XX, va fi cu atât mai prezentă în gândurile noastre în acel moment important”. Dincolo de formalism, emoţia din subtext este evidentă.

Activitatea diplomatică de anvergură, ştiută sau neştiută, face parte din moştenirea pe care o lasă ţării sale al patrulea şi ultimul rege al României.

Diplomaţia regală este de esenţă specială având în vedere cine o promovează. Deci, logic apare întrebarea dacă aceia dintre ai săi, pe care îi lasă în urmă regele, se pot ridica la statura necesară purtării unor reprezentări şi ofensive diplomatice cu ecouri şi succese.

Şi nu în ultimul rând stârneşte constatări ironico-amare despre prezenţa, substanţa şi influenţa celor care sunt trimişi să reprezinte republica română în Europa şi lumea largă.

Citeşte şi: Departamentul de Stat al Statelor Unite: Majestatea Sa Mihai I a avut un rol vital în al Doilea Război Mondial

Citeşte şi: Mii de oameni au venit să aducă omagii pentru Regele Mihai, la Palatul Regal. Printre ei, fostul principe Nicolae - VIDEO

Citeşte şi: FUNERALIILE Regelui Mihai | Regele Simeon al Bulgariei şi Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei au ajuns la Bucureşti. LISTA participanţilor anunţată de Casa Regală

Citeşte şi: Pregătiri pentru funeraliile regale, la Curtea de Argeş: Mai multe străzi vor fi închise şi băuturile alcoolice vor fi interzise/ Peste 200 de poliţişti şi pompieri, mobilizaţi

Citeşte şi: FUNERALIILE Regelui Mihai | România intră, de astăzi, timp de trei zile, în doliu naţional. Catafalcul Majestăţii Sale este depus la Palatul Regal, până sâmbătă | GALERIE FOTO