Comisia Europeană: Statele membre trebuie să transmită din timp intenţiiile privind eliberarea permiselor de şedere

Comisia Europeană a adoptat primul său "bilanţ de sănătate", o imagine de ansamblu efectuată bianual privind funcţionarea spaţiului Schengen, care va contribui la consolidarea orientării şi cooperării politice dintre ţările participante, în condiţiile în care peste 400 de milioane de europeni beneficiază de posibilitatea de a călători fără paşaport în spaţiul Schengen.

"În condiţiile în care cetăţenii europeni efectuează peste 1,25 de miliarde de călătorii anual, sunt necesare măsuri de vigilenţă pentru a apăra dreptul la liberă circulaţie al acestora. Raportul este însoţit de orientări care urmăresc să asigure o interpretare şi o punere în aplicare coerente a aspectelor selectate, în spirit de solidaritate", se arată într-un comunicat transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a arătat că, pentru ca spaţiul Schengen să se menţină, este nevoie ca fiecare să îşi îndeplinească rolul său.

Primul raport, care acoperă perioada 1 noiembrie 2011 - 30 aprilie 2012, evaluează în special situaţia la frontierele externe ale spaţiului Schengen şi în interiorul acestuia, aplicarea normelor Schengen, procedurile de acordare a vizelor şi regimurile fără viză, orientările privind eliberarea permiselor de şedere (temporară) şi a documentelor de călătorie şi orientările privind măsurile poliţieneşti în zonele de frontieră internă.

Referitor la situaţia la frontierelor externe ale spaţiului Schengen, raportul arată că presiunea existentă este concentrată într-un număr limitat de puncte fierbinţi, în special pe ruta est-mediteraneană, prin Turcia către Grecia.

"În ultimele trei luni ale anului 2011, au fost detectate aproape 30.000 de treceri ilegale la frontierele externe, iar aproximativ 75 la sută dintre acestea au fost pe ruta est-mediteraneeană. Ca urmare a deficienţelor grave identificate în Grecia, Comisia consideră că eforturile, în special cele legate de controlul frontierelor externe terestre şi maritime, trebuie să rămână o prioritate. De aceea, UE trebuie să sprijine în continuare eforturile acestei ţări de a-şi gestiona frontierele externe, mai ales prin acordarea de asistenţă Greciei în vederea unei utilizări mai eficiente a fondurilor UE relevante, destinate gestionării migraţiei", se arată în raportul adoptat de CE.

Pe parcursul celor şase luni acoperite de raport, au fost reintroduse controale la frontierele interne doar de două ori: de către Franţa, la frontiera sa cu Italia (pentru summitul G20 din 3-4 noiembrie 2011), şi de către Spania, la frontiera sa cu Franţa şi la aeroporturile din Barcelona şi Girona (cu ocazia reuniunii Băncii Centrale Europene din 2-4 mai 2012).

Comisia precizează că va continua să asigure aplicarea integrală a normelor UE, în special în ceea ce priveşte controalele poliţiei şi restricţiile impuse de aceasta la frontierele interne.

De asemenea, în mai multe state participante, au fost efectuate verificări (prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen) ale aplicării corecte a normelor în ceea ce priveşte: frontierele aeriene în Ungaria, Malta şi Slovenia, vizele în Republica Cehă, Ungaria, Malta şi Slovenia, SIS/Sirene în Finlanda şi Suedia, cooperarea poliţienească în Malta, Slovenia, Suedia, Islanda şi Norvegia şi protecţia datelor în Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Islanda.

Deşi raportul indică faptul că, în unele cazuri, mai sunt încă aspecte care pot fi ameliorate, niciuna dintre evaluări nu a precizat tipul de deficienţe care ar necesita o acţiune imediată din partea Comisiei.

Legat de procedurile de acordare a vizelor şi regimurile fără viză, raportul arată că lansarea Sistemului de Informaţii privind Vizele (VIS), în octombrie anul trecut, a fost încununată de succes în prima regiune în care acesta a fost aplicat (Algeria, Egipt, Libia, Mauritania, Maroc şi Tunisia), precizându-se că toate oficiile consulare ale statelor Schengen din întreaga lume ar trebui să fie conectate la VIS în termen de doi ani.

Totodată, CE subliniază necesitatea ca statele membre să informeze în timp util celelalte state membre şi Comisia cu privire la deciziile pe care intenţionează să le ia în ceea ce priveşte eliberarea unor permise de şedere.

"Dacă un migrant nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru a putea călători în spaţiul Schengen, statul membru care eliberează un permis de şedere (temporar) ar trebui să opteze pentru eliberarea unui permis de şedere (provizoriu) care nu este echivalentul unei vize Schengen de scurtă şedere. Statele membre ar trebui să aducă la cunoştinţa deţinătorilor unor astfel de documente, într-un mod adecvat şi eficient, condiţiile în care pot (sau nu pot) să călătorească în spaţiul Schengen", se mai arată în bilanţul CE.

Documentul mai prevede că statele membre îşi pot exercita competenţele poliţieneşti în zonele de frontieră internă, cu scopul de a verifica dreptul de şedere al unei persoane pe teritoriul respectiv, însă verificările pot fi efectuate doar prin sondaj, în conformitate cu evaluarea riscurilor.

Atunci când se evaluează compatibilitatea cu normele Schengen a controalelor poliţieneşti în zonele de frontieră internă, este necesar să se analizeze modul în care aceste verificări sunt realizate în practică, în acest sens Comisia având nevoie de informaţii statistice concrete din partea statelor membre.

În septembrie 2011, Comisia a prezentat propuneri pentru a consolida eficacitatea şi legitimitatea sistemului Schengen. În comunicarea sa "Guvernanţa Schengen - consolidarea spaţiului fără controale la frontierele interne", Comisia şi-a anunţat intenţia de a prezenta instituţiilor UE, de două ori pe an, o imagine de ansamblu a funcţionării sistemului Schengen.

Primul raport adoptat constituie baza pentru o dezbatere în Parlamentul European şi în Consiliu şi contribuie la consolidarea orientării şi cooperării politice între cele 26 de ţări care fac parte din spaţiul Schengen, se mai arată în comunicat.