Camera Deputaţilor trimite DNA, în 24 de ore, documentele privind ASF. Se va cere derogare de la termen

"Parlamentul va acţiona întotdeauna transparent pentru a răspunde solicitărilor instituţiilor din România. Toate documentele vor fi trimise DNA în următoarele 24 de ore, procedurile administrative ne obligă pe noi să dăm o dispoziţie secretarului general, să avem un reprezentant legal al Parlamentului care duce aceste înscrisuri oficiale, conform CPP, noi suntem obligaţi", a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent

El a adăugat că a fost mandatat de Biroul permanent să discute cu Ministerul Public în legătură cu această comunicare între instituţii, astfel încât deputaţii să nu fie acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar Ministerul Public să-şi respecte obligaţiile constituţionale.

"Am primit un mandat din partea Biroului Permanent să aprofundăm dialogul cu Ministerul Public, astfel aceste chestiuni de comunicare să fie stabilite, fără ca noi, deputaţii, să fim acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar, pe de altă parte, şi Ministerul Public să-şi respecte obligaţiile constituţionale", a adăugat Zgonea.

El a arătat că documentele nu pot fi transmise "de pe o zi pe alta", deoarece există proceduri care trebuie respectate şi, ca urmare, acestea vor fi trimise până miercuri la ora 12.00, în loc de marţi ora 12.00, când a solicitat DNA.

"Nu putem să ne încadrăm în acest termen, dar vom cere o derogare în scris", a mai spus Zgonea.

El a explicat că a avut o discuţie cu procurorul general pe această temă şi acesta a înţeles. astfel încât deputaţii să nu fie acuzaţi că sunt "o perdea neagră".

Întrebat dacă DNA a acceptat această derogare sau procurorii vor veni la Camera Deputaţilor să ia aceste documente, Zgonea a spus că nu există nicio amendă din parte DNA şi, dacă vor, să vină să ia documentele.

"Din ce am discutat, ei au înţeles", a adăugat Zgonea.

El a arătat că va avea un dialog cu procurorul general pentru a clarifica comunicarea între instituţii şi problemele legate de protecţia parlamentarilor.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, marţi, solicitarea DNA de a pune la dispoziţia procurorilor o serie de documente în legătură cu ASF.

Comisia juridică s-a întrunit, marţi dimineaţă, la ora 8.00, pentru a discuta solicitarea DNA, în condiţiile în care procurorii ceruseră ca documentele să le fie puse la dispoziţie până la ora 12.00. Comisia a decis în favoarea solicitării DNA, cu majoritate de voturi. Decizia Comisiei juridice a fost transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Luni însă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zonea, declara că a fost mandatat de Biroul Permanent să discute cu procurorul general şi ministrul Justiţiei în legătură cu solicitarea DNA privind ASF, deoarece modul de comunicare nu este corespunzător, iar Comisia juridică va da un punct de vedere.

"Am primit mandate din partea Biroului Permanent şi comitetului liderilor să am o discuţie cu ministrul Justiţiei şi cu procurorul general. Este pentru prima dată după foarte mulţi ani când procurorul general nu corespondează cu Camera Deputaţilor, ci printr-un procuror subordonat, şi se cere imperativ un document şi se atenţionează că, dacă nu-l trimitem până mâine la ora 12.00, vin ei să-l ia. Acest mod de comunicare nu este corespunzător cu democraţia şi statul de drept", a afirmat Zgonea, după şedinţa Biroului Permanent.

Zgonea a arătat că toţi liderii, indiferent de culoarea politică, sunt "un pic preocupaţi" de faptul că votul, amendamentele şi dezbaterile din comisii sunt "sub protecţia articolului 72 din Constituţie".

"Vrem să ştim care este fondul acestui dosar, dacă el se referă la articolul 72 din Constituţie, atunci este neconstituţional, dacă se referă la alte chestiuni, toate datele vor fi puse la dispoziţie, ca de obicei", a adăugat Zgonea.

El a mai spus că membrii Comisiei juridice vor da un punct de vedere pe această temă.

DNA a trimis o adresă către Camera Deputaţilor prin care se arată că, "în conformitate cu dispoziţiile art.169 şi art. 170 din CPP, s-a dispus prezentarea şi predarea de către instituţia Camera Deputaţilor a următoarelor înscrisuri", menţionându-se proiectul de ordonanţă privind ASF, împreună cu toate înscrisurile, inclusiv amendamentele depuse, rapoartele întocmite de comisii, avizele date de comisii, înregistrările audio şi procesele-verbale ale şedinţelor comisiilor, precum şi identitatea persoanelor care au participat la şedinţele respective.

Citeşte şi: DNA a cerut de la Parlament şi Guvern documente despre Ordonanţa de urgenţă privind ASF

DNA mai solicită Camerei Deputaţilor şi documentele care reflectă circuitul înscrisurilor deţinute de Camera Deputaţilor privind aprobarea proiectului de lege şi copia după Registrele de corespondenţă cu privire la corespondenţa purtată de către Camera Deputaţilor şi către organisme în legătură cu acest proiect.

"Prezentarea şi predarea se va face în data de 11 februarie, ora 12.00, la sediul DNA din Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, nr 79-81, sectorul 1, parter, camera 34A", se mai menţionează în adresa DNA, semnată de procucorul şef secţie Gheorghe Popovici şi procurorii Marian Gherman şi Ioan Amariei.

Procurorii DNA au cerut Parlamentului şi Guvernului să le pună la dispoziţie, până marţi, în dosarul Carpatica, mai multe documente legate de OUG despre care există suspiciunea că ar fi fost emisă pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului şi Guvernului la sfârşitul săptămânii trecute, iar "termenul limită" de predare este marţi, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal şi de procedură penală.

Documentele solicitate vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.

Concomitent, Ministerul Finanţelor Publice a publicat la secţiunea transparenţă decizională a paginii web a instituţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească şi condiţia de a avea o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă.

Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară Daniel Tudor anunţa atunci că nu va mai candida pentru această funcţie din motive personale şi ca urmare a unei posibile incompatibilităţi cu statutul de senator al soţiei, Doina Tudor.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Citeşte şi: Ponta susţine că OU privind ASF a fost "solicitată în mod expres" de CE şi FMI

"Ordonanţa prin care am redus numărul board-ului şi am impus condiţii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi mi se pare un lucru normal şi corect (...) Comisia Europeană a cerut Guvernului, şi noi am procedat în acest sens, reducerea numărului de persoane din board-ul ASF şi introducerea unor condiţii foarte clare de competenţă profesională şi de evitare a conflictului de interese cu membrii Parlamentului. Deci, este o obligaţie, eu nu cred că cei de la DNA au zis aşa ceva, că ei ar fi trebuit să ştie că memorandumul e semnat nu doar de către Guvern, e semnat şi de preşedintele ţării şi este în Parlament pentru adoptare ca proiect de lege", a spus Ponta.

Procurorii DNA ar susţine, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma influenţei altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fiind indicat drept posibil iniţiator al ordonanţei.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul "Carpatica". În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

Citeşte şi: Dosarul "Carpatica Asig": Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac au fost ARESTAŢI preventiv

Potrivit DNA, Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Şi soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Citeşte şi: Soţia ministrului Finanţelor, director la ASF, cercetată pentru abuz în serviciu

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai - iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

"Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi", au arătat anchetatorii.

DNA susţine că Ilie Carabulea l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. "Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor", au mai arătat procurorii anticorupţie.

Potrivit DNA, finanţatorul grupării infracţionale constituite, Ilie Carabulea, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian pe Mustăţea Radu, care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Mîrzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al ASF şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări, susţin procurorii DNA.

DNA a mai arătat că, în perioada martie - aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.