Comisie: Consumatorii ar putea ataca doar la Tribunalul Specializat din Bucureşti clauzele abuzive

Modificarea propusă este valabilă, de asemenea, pentru toţi profesioniştii - orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa acestei legi, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie.

Potrivit legii, sunt considerate profesionişti şi marile lanţuri de retail, care, potrivit iniţiatorilor, au o poziţie dominantă în ceea ce înseamnă contractarea cu clienţii.

Hotărârea Tribunalului Specializat din Bucureşti va putea fi supusă apelului la secţia civilă a Curţii de Apel Bucureşti.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor acestei legi au dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti "în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă".

Senatorii jurişti au adoptat, cu amendamentele formulate de Asociaţia Română a Băncilor, o propunere legislativă de modificare a acestei legi, ai cărei iniţiatorii sunt mai mulţi deputaţi PSD, printre care Florin Iordache, Mircea Dobre, Daniel Florea, Bogdan Niculescu-Duvăz, Mihai Sturzu şi deputaţi UNPR.

Amendamentele propuse de ARB au fost înaintate comisiei sub semnătura preşedintelui Radu Graţian Gheţea, cu precizarea că aceasta reprezintă "opinia finală a comunităţii bancare".

În document se mai arată că modificările sunt propuse în urma discuţiilor dintre ARB, FMI, Ministerul Justiţiei şi BNR referitor la alinierea Legii privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori cu prevederile Directivei 1993/13/EEC privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

La propunerea iniţiatorilor, acţiunile colective prin care se denunţă clauze abuzive vor putea fi făcute numai la Tribunalul Specializat Bucureşti doar la sesizarea conducătorul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi de către Asociaţiile pentru protecţia consumatorului care au calitatea de parteneri sociali.

În prezent, legea prevede că organele de control abilitate încheie procese-verbale prin care se consemnează faptele constatate cu ocazia verificarilor facute în materia clauzelor abuzive, document care se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul.

Potrivit legii în vigoare, controlul se face de reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.

În ceea ce priveşte asociaţiile de consumatori, Ordonanţa 21/1992 privind protecţia consumatorilor precizează că acestea pot dobândi calitatea de parteneri dacă, la nivel naţional, au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe, iar la nivel judeţean şi local, dacă au desfăşurat o activitate în domeniul proţectiei consumatorilor pe o perioadă de cel puţin trei ani.

La dezbaterile din Comisia juridică, reprezentantul Ministerului Justiţiei prezent la şedinţă a spus că, pentru moment, nu sunt înregistrate "asemenea acţiuni colective" în baza Legii privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, adăugând că nu sunt constituite până în prezent asociaţii pentru protecţia consumatorilor care să îndeplinească condiţiile cerute de lege să poată introduce astfel de acţiuni.

El a adăugat că judecarea unor astfel de cauze, într-un mod unitar, de către un tribunal specializat se va face în condiţiile în care "va începe să funcţioneze cât de curând Tribunalul Comercial Bucureşti". Acesta a mai spus că toate băncile au sediul principal în Bucureşti, iar cele două care nu au sediul în capitală nu au fost confruntate cu "un fenomen al unor asemenea litigii de clauze abuzive".

Pe de altă parte, el a calificat drept "excesivă" propunerea iniţiatorilor ca doar conducătorul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să poată aproba înaintarea unor acţiuni colective în justiţie.

ANPC şi asociaţiile pentru protecţia consumatorului care au caliattea de "parteneri sociali" îi vor putea, astfel, chema în judecată pe profesioniştii care utilizează contracte de adeziune ce conţin clauze abuzive, pentru ca instanţa, dacă va constata existenţa clauzei abuzive, să dispună eliminarea respectivei clauze din toate contractele preformulate pe care profesionistul urmează a le încheia cu consumatorii în activitatea sa viitoare.

Aşa cum au decis membrii comisiei, aceste dispoziţii nu vor aduce atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conţine clauze abuzive de a solicita Tribunalului Specializat din Bucureşti să analizeze caracterul abuziv al clauzei din contractul semnat de acesta.

Potrivit iniţiativei legislative, orice contract încheiat între profesionişti şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, exprimate într-un limbaj clar şi inteligibil.

"O clauză contractuală care nu a fost negociată individual cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, raportat la conţinutul şi natura contractului, acesta creează, în detrimentul consumatorului şi cerinţelor bunei credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor", se mai arată în proiectul de act normativ, care a primit raportul favoravil al senatorilor jurişti.

La solicitarea ARB, în textul de lege a fost introdusă precizarea că buna-credinţă a profesioniştilor "se prezumă până la proba contrară".

ARB a argumentat că o atfel de menţiune este necesară "faţă de practica anumitor instanţe de judecată a prezuma reaua-credinţă a profesioniştilor în lipsa unor dovezi din partea acestora cu privire la buna-credinţă".

Potrivit iniţiativei, o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată individual cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natra ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

În prezent, legislaţia stabileşte că o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.

Un alt amendament al ARB, acceptat de senatorii din comisia de specialitate, prevede că natura abuzivă a unei clauze contractuale se va evalua ţinând seama şi de "circumstanţele şi împrejurările de fapt de la momentul încheierii contractului, inclusiv faptul dacă consumatorul probează că a fost încurajat să-şi dea acordul pentru clauza în cauză şi dacă bunurile sau serviciile au fost vândute sau furnizate la cererea expresă a consumatorului".

ARB a propus, iar Comisia juridică şi-a însuşit un amendament potrivit căruia clauza constatată ca fiind abuzivă va înceta să mai producă efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.

Asociaţia Română a menţionat, în acest sens, că în cazul contractelor cu executare succesivă, cum este cazul contractului de împrumut, efectele anumitor clauze nu pot fi reversate, aşa încât, obiectiv, acestea nu ar putea fi desfiinţate "ab initio", ci doar pe viitor.

Senatorii jurişti şi-au însuşit, de asemenea, un amendament propus de ARB potrivit căruia "clauzele constatate ca fiind abuzive utilizate de către profesionist în contractele pe care le va încheia cu consumatorii după data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti se vor considera "nescrise".

Aceştia nu au fost, însă, de acord să se includă în lege, la propunerea ARB, prevederea potrivit căreia reglementările acesteia "sunt de imediată aplicare pentru situaţiile juridice născute anterior intrării sale în vigoare privitoare la evaluarea de către agenţii constatatori sau de către instanţa competentă a caracterului abuziv al clauzelor din contractele încheiate între consumatorii profesionişti".

Vicepreşedintele Comisie juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a declarat, pentru MEDIAFAX, că acest proiect corespunde necesităţii de a fi protejat consumatorul împotriva unor posibile clauze abuzive inserate în contracte fără înştiinţarea acestuia.

"Nu este numai în materia băncilor. Toate contractele dintre profesionişti şi consumatori sunt supuse aceloraşi reguli. Noi urmărim, în primul rând, protecţia consumatorului, dar, în acelaşi timp, profesionistul trebuie să poată să îşi desfăşoare activitatea nu cu sabia lui Damocles deasupra capului, în sensul în care trebuie să existe o practică unitară, eventual a unei instanţe, spre exemplu Tribunalul Specializat al Municipiului Bucureşti şi recurs la Curtea de Apel Bucureşti", a mai spus senatorul.

Întrebat despre motivaţia introducerii prevederii ca doar Tribunalul Specializat din Bucureşti să fie competent să judece acţiunile consumatorilor, acesta a explicat că astfel se doreşte unificarea practicii judiciare. Dacă Tribunalul Iaşi dă o soluţie, iar Tribunalul Braşov dă o alta ce se întâmplă?", a întrebat acesta.

Potrivit afirmaţiilor sale, băncile nu ar mai fi "plimbate astfel prin toată ţara".

"O să vedem cum va funcţiona ce am propus noi", a conchis senatorul social-democrat.

În expunerea de motive la iniţiativa legislativă, semnatarii constatau că lipsa cunoştinţelor juridice prejudiciază uneori cetăţenii de anumite drepturi, precizând că persoanele care achiziţionează bunuri şi servicii "ar trebui protejate împotriva abuzului de putere de către vânzător sau furnizor, mai ales împotriva contractelor de adeziune şi împotriva excluderii abuzive a unor drepturi esenţiale din contracte".

"În cazul în care instanţele de judecată sau autorităţile administrative ale statului constată existenţa unor astfel de clauze abuzive, acestea trebuie să aibă la dispoziţie mijloacele adecvate şi eficace pentru a împiedica aplicarea în continuare a clauzelor abuzive în contractele încheiate cu cu consumatorii", se mai arată în documentul citat.

Iniţiatorii menţionează că, potrivit unor hotărâri ale instanţelor de judecată, anumiţi termeni din contracte "nu sunt suficient de clari şi pe înţelesul oricărei persoane care nu are cunoştinţe specifice domeniului".

Iniţiativa legislativă, cu amendamentele propuse de Comisia juridică, urmează să fie dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.