Confederaţiile sindicale cer premierului întâlnire urgentă pentru salariul minim şi bugetul de stat: Pentru sectorul bugetar, creşterea salarială a fost realizată, ceea ce duce la discriminare

Liderii confederaţiilor sindicale "Cartel Alfa", BNS, CNSLR Frăţia, Meridian şi CSDR arată, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Dacian Cioloş, că au fost surprinşi de anunţul ministrului Finanţelor privind intenţia de îngheţare a salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2016.

Aceştia îi transmit premierului că, în mod normal, creşterea economică trebuie să fie distribuită echitabil tuturor, iar acest lucru nu se reflectă în măsurile adoptate prin Codul fiscal, care avantajează numai deţinătorii de capital sau pe cei cu venituri mari.

"De reducerea cu cinci procente a contribuţiei la bugetul de asigurări sociale au beneficiat exclusiv patronii", susţin liderii confederaţiilor sindicale.

Sindicaliştii mai spun că facilităţi fiscale prevăzute pentru angajatori, aplicabile începând cu 2017, au fost de curând devansate pentru 1 ianuarie 2016 şi nimeni nu s-a plâns că nu pot fi suportate de buget sau că nu se cunosc consecinţele lor, iar guvernul actual nu a cerut amânarea lor până la o analiză de impact şi nici nu a făcut o prioritate din repunerea în funcţiune a mecanismului de distribuire echitabilă prin negocieri colective la nivel de unitate, sector şi naţional prin Legea 62/2011, deşi desfiinţarea lui a făcut ca ponderea salariilor în PIB să scadă îngrijorător, situându-se la numai 31 la sută, cea mai mică dintre cele 28 de ţări membre ale UE.

Confederaţiile sindicale îi amintesc premierului că raportorul special al ONU a subliniat recent că cetaţenii români sunt cei mai săraci din spaţiul UE, atrăgând atenţia asupra societăţii profund divizate, cu peste 40 la sută din populaţie aflată în risc de sărăcie şi excluziune socială, cu aproape o treime din populaţie afectată de lipsuri extreme, procent de trei ori mai mare decât media europeană.

"Această situaţie este determinată atât de măsuri politicianiste, lipsa unor venituri salariale adecvate, dar mai ales de aplicarea vestitei «cote unice», care adânceşte diferenţele dintre cei cu venituri mici şi cei cu venituri mari, împovărând micul contribuabil", se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Semnatarii documentului îi mai spun premierului că fenomenul sărăciei în România ar trebui să fie problema numărul unu pe agenda guvernanţilor şi prioritatea absolută a politicilor publice.

"Din păcate, este considerat un fenomen marginal, iar eforturile şi resursele instituţionale se îndreaptă mai curând spre cosmetizarea realităţii şi culpabilizarea categoriilor defavorizate, decât spre reducerea discrepanţelor şi inegalităţii sociale. Nici miniştrii, nici parlamentarii, nici dumneavoastră, domnule Prim-Ministru, nu vorbiţi despre această problemă extrem de serioasă. A ignora o asemenea problemă nu duce la dispariţia sa, ci o agravează. Nu am văzut îngrijorarea nimănui asupra faptului că din 4,3 milioane de lucrători înregistraţi oficial, 2 milioane sunt la nivelul salariului minim garantat în plată sau asupra faptului că, oficial, evaziunea fiscală pe piaţa muncii este de 14,6% din PIB, adică la nivelul a jumătate din bugetul naţional încasat. Repetăm: evaziunea fiscală pe piaţa muncii este jumătate din bugetul naţional încasat", îi transmit liderii sindicali lui Dacian Cioloş.

Un alt argument al sindicaliştilor, care nu sunt de acord cu îngheţarea salariului minim, se referă la majorările salariale ale înalţilor demnitari, cărora le-a crescut salariul cu 300 la sută de la 1 august, fără nicio bază legală, şi acelaşi lucru se întamplă şi cu indemnizaţiile sau pensiile speciale pentru demnitari, iar acum pentru primari şi consilieri.

"Pentru sectorul bugetar, creşterea salarială a fost realizată, deci nu există nicio justitificare a neaplicării creşterii salariului minim garantat în plată, element important în sursa bugetului naţional, care prin îngheţarea sa nu ar crea decât o discriminare între sectorul economic şi sectorul bugetar", se mai arată în documentul citat.

Sindicaliştii îi amintesc premierului că a ajuns în funcţie din dorinţa de a avea un nou tip de guvernare, deschis dialogului social .

"Ţinând cont de toate acestea, vă solicităm convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, a cărui preşedinte sunteţi, cu două subiecte pe Ordinea de zi: stabilirea salariului minim garantat în plată şi bugetul de stat pentru 2016", mai arată confederaţiile sindicale.

Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucât este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi al mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

"Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din câte ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea României", a spus Dragu, vineri, la o întâlnire cu jurnaliştii.

Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii "sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme".

Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucât Guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor.

"Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atât de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată", a spus Dragu.

Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei "albă-gri-neagră", astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre.

Citeşte şi: Guvernul organizează miercuri o dezbatere publică pe tema bugetului pentru 2016

"Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim - n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an - sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul - au acoperit creşterea salariului care, de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim", a explicat la rândul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de Buget.