Video CONFERINŢA MEDIAFAX - Ciurchea: Managementul de caz al tuberculozei trebuie îmbunătăţit prin medicina de familie şi ambulatorii - VIDEO

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a spus că este nevoie de îmbunătăţirea managementului de caz în tuberculoză, explicând că un pacient cu TBC are şi alte boli asociate, iar aces lucru face ca şi mediul familial să aibă probleme, iar concediile medicale să fie lungi.

"O bună idee pe care a avut-o secretarul de stat Alexandru Rafila, şi promitem că o punem cât de repede în practică, este să stimulăm managementul de caz, începând cu medicina de familie, şi să convingem ambulatoriul că TBC-ul se poate trata acolo, şi atunci lucrurile s-ar vedea într-o îmbunătăţire a condiţiei pacientului şi a fondurilor. Aceşti pacieţi trebuie trataţi în ambulator. (...) Dacă reuşim să convingem medicina primară - şi nu ar fi o problemă să alocăm o sumă pentru a stimula şi prevenţia şi tratamentul, dar făcut după reguli -, să convingem ambulatoriile că pot să fie trataţi acolo, iar aici să venim cu un plus, numai că lucrurile trebuie să fie extrem de bine delimitate. Este un efort comun, să facem fiecare, de la nivelul nostru, cât se poate, cred că va fi important. Sper să nu mai dureze mult şi, începând cu contractul din 2016, deja să introducem în contract-cadru tot ce înseamnă un management de caz. Nu este doar TBC, mai sunt şi alte boli care ar trebui să aibă management de caz", a spus Vasile Ciurchea, la conferinţei Mediafax "România respiră sănătos ... fără tuberculoză".

Preşedintele CNAS a mai spus că, pentru a îmbunătăţi situaţia, ar trebui ca şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice să aibă un rol important, mai ales că în cazul bolnailor de tuberculoză există întotdeauna şi probleme sociale, iar în unele cazuri, pentru că pacienţii nu au unde să se ducă, stau internaţi perioade lungi de timp în spital.

"Stând acolo cu lunile, banii se cheltuie", a adăugat preşedintele CNAS.

Consilierul ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, a subliniat că trebuie crescută capacitatea administrativă a programului de tuberculoză, întrucât doar alocarea fondurilor nu este suficientă.

"Până la sfârşitul anului 2014, nu s-a reuşit cheltuirea banilor alocaţi, deci nu doar finanţarea este problema", a spus Rafila.

România a avut 15.000 de cazuri noi de tuberculoză în 2014, faţă de 30.000 în 2002, a mai spus Rafila, precizând că, practic, s-a ajuns la numărul care se înregistra în 1989.

"Guvernul şi-a asumat o strategie naţională pentru control tuberculoză până în 2020. Această asumare trebuie dublată de resurse financiare. Acest program trebuie susţinut şi finanţat. (...) Trebuie să revenim la ceea ce se întâmpla acum trei ani, când medicii de familie erau stimulaţi să descopere şi să administreze tratament pacienţilor cu tuberculoză. (...) Trebuie să găsim o soluţie şi pentru ca pacienţii să fie trataţi separat şi în ambulatoriu", a spus consilierul ministrului.

Un alt aspect semnalat de Alexandru Rafila se referă la pacienţii cu tuberculoză multidrog rezistentă.

"Pentru tuberculoza multidrog rezistentă, trebuie să asigurăm tratament în condiţii decente. Există două centre, în Bucuresti şi Neamţ. Este dezechilibru, ar mai fi nevoie de astfel de centre şi în alte zone, pentru ca astfel de persoane să poată fi tratate şi să fie apropiate de zona lor de origine, pentru a nu întrerupe tratamentul, pentru că acesta este riscul major", a spus Rafila.

Potrivit unui raport realizat de The Economist Intelligence Unit, cu sprijinul companiei Janssen, prezentat la conferinţa Mediafax, România are o situaţie particulară, întrucât generează aproximativ un sfert din toate cazurile de tuberculoză din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European, chiar dacă are cu puţin sub patru la sută din populaţia totală.

Raportul mai dezvăluie faptul că, în perioada 1996 - 1997, incidenţa tuberculozei a ajuns la un moment de vârf, după care a scăzut, iar spre sfârşitul anilor '90 au început să scada prevalenţa şi mortalitatea.

"Totuşi, numărul de cazuri de tuberculoză încă este destul de mare. În România, incidenţa şi mortalitatea sunt de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria. Asta înseamnă că mor de 2,5 ori mai mulţi oameni decât în ţara vecină, deci încă este o problemă gravă aici", a atras atenţia Martin Koehring, senior reporter The Economist Intelligence Unit.