CONFERINŢA MEDIAFAX - Reglementarea lobby-ului, privită cu reticenţă de cei care profesează, în favoarea autoreglementării

Lucyna Gutman-Grauer, membru al board-ului SEAP Society of European Affairs Professionals, a susţinut, marţi, la conferinţă, că la nivelul instituţiilor europene activitatea de lobby este o practică democratică.

"Această activitate de lobby reprezintă o influenţă directă sau indirectă cu privire la formularea, implementarea legislaţiei, fără să conteze modul de comunicare, de exemplu externalizare, surse din media, e vorba de contactele unor membri, circulare, comunicare a informaţiilor, a materialelor de promovare. Aceste activităţi acoperă mai mult decât simpla influenţare a legislaţiei, e vorba de acţiuni, advocacy, relaţii guvernamentale, mai mult decât simpla influenţare a instituţiilor", a susţinut Lucyna Gutman-Grauer, precizând că este vorba despre un proces transparent şi democratic.

Ea a menţionat că la nivelul instituţiilor europene se poate vorbi de 30 de mii de persoane care se ocupă de activitatea de lobby, iar în total sunt circa 100 de mii de persoane implicate. Lucyna Gutman-Grauer a precizat că la nivelul Parlamentului European şi al Comisiei Europene s-a constituit un Registru public privind interesele celor care au activităţi de lobby.

"Noi am sprijinit întotdeauna acest Registru încă de la început, ca parte din autoreglementare, pentru că se bazează pe înregistrare voluntară (...) Noi promovăm această viziune cu privire la autoreglementare şi de asemenea evaluarea făcută de către colegi. Aşadar, noi facem lobby pentru această activitate de lobby", a mai afirmat Gutman-Grauer.

De asemenea, Roberto Musneci, Senior Partner, Serban&Musneci Associates, a ţinut să sublinieze că "lobby-ul nu este un cuvânt murdar".

"Noi milităm pentru o formulă de autoreglementare, dar în cazul în care vom ajunge la o formulă legislativă, legislaţia respectivă trebuie să fie în primul rând simplă, sustenabilă din punct de vedere organizatoric şi din punct de vedere financiar, şi bineînţeles trebuie să respecte legea concurenţei şi Constituţia (...) Bineînţeles că legea respectivă trebuie să fie aplicată tuturor, e clar că dacă 700 şi ceva de lobby-işti aşa-zis profesionişti sunt înregistraţi în Bruxelles - şi ăsta e un procent de 5-6% aici în România - înseamnă că trebuie să facem o lege care va reglementa 99% din cei care fac activitate", a afirmat Musneci.

Totodată, Ionuţ Sibian, membru în Comitetul Economic şi Social European, a precizat că o reglementare în zona activităţii de lobby a fost abordată şi în anii 2000, când s-a optat pentru realizarea unei legi a transparenţei publice.

"De fapt, pe orice discuţie pe care o avem referitor la o lege a lobby-ului trebuie să ne uităm să vedem ce ne oferă Legea transparenţei. Nu putem să avem o legiferare pe lobby, o reglementare, fără să avem în considerare această lege. Eu cred că, dacă Legea transparenţei ar fi implementată în litera ei, nu am avea discuţia de astăzi. De ce? Pentru că am avea studii de impact care sunt obligatorii pe orice politică publică - nu avem politică publică în România, ca urmare nu avem studiu de impact", a mai spus Sibian.

El a precizat că în procesul decizional al instituţiilor publice, inclusiv la nivelul Parlamentului, nu se foloseşte instrumentul audierilor publice.

"După aceste dezbateri publice transparente am vedea care sunt poziţiile şi care sunt grupurile de interese. De asemenea, de la bun început noi am militat pentru cod de conduită în zona de interese şi registrul de transparenţă. Nouă ni se pare că reglementările OECD şi reglementările europene ar trebui urmate de către noi, nu are rost ca România în momentul acesta să suprareglementeze acest domeniu. Ştim din practica românească că atunci când suprareglementăm într-un domeniu nu suntem în stare să implementăm acea lege", a mai declarat Sibian.

Codru Vrabie, preşedintele Asociaţiei EPAS, a declarat că diferenţa dintre lobby şi trafic de influenţă este exact ca aceea dintre comerţul cinstit şi contrabandă.

"Dacă nu avem nicio problemă în a trage linie în a vedea ce este contrabandă, nu văd de ce am avea probleme în a vedea ce e traficul de influenţă, lucrurile fiind foarte simple din acest punct de vedere. A depune amendamente la comisie pe această lege înseamnă să încerci să dregi busuiocul, în condiţiile în care tu nu ai nevoie de busuioc", a spus Codru Vrabie.

El a precizat că nu va scrie niciodată o hârtie în atenţia unei comisii parlamentare în care să spună: "Nu am de făcut amendamente, pur şi simplu renunţaţi la proiect".

Potrivit lui Codru Vrabie, acesta este un calcul politic, pe care îl pot face politicienii, în două feluri. "Fie uită proiectul în sertar, aşa cum s-a mai întâmplat în istoria parlamentarismului românesc, şi cu noua legislatură, în 2016, el se casează, fie se trimite la plen, cu buna înţelegere a liderilor de grupuri parlamentare, care ridică mâna aşa", a spus Vrabie, arătând semnul de vot de respingere.

La rândul său, Liviu Fătu, avocat la firma "Fătu Law Firm", a declarat că, dincolo de buna credinţă a parlamentarilor Bogdan Ciucă şi a preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, care doresc să culeagă amendamente şi propunerile celor interesaţi pe această lege, există o problemă tehnică, şi anume decizii ale Curţii Constituţionale care statuează bicameralismul parlamentar şi faptul că o lege nu poate fi modificată la una dintre Camere în mod fundamental.

"Acest proiect de lege este, în opinia noastră şi a celor care au studiat, fundamental greşit, pentru că se referă în mod exclusiv la acea mică categorie a celor care fac lobby. Nu vorbeşte nimic despre transparenţă, stabileşte bariere, este neconformă cu directiva 123, privind libertatea serviciilor, e neconformă cu directiva 36/2005 privind titlurile profesionale, şi atunci întrebarea legitimă este: bun, dăm amendamente, dar dacă legea este 99% greşită, şi din punctul de vedere al oportunităţii sociale şi din punct de vedere al conformităţii cu dreptul european, din punct de vedere al aspectelor analizate de Comisia europeană în toate rapoartele, în 2006, 2007, 2008, cât putem, domnule Ciucă, să modificăm din această lege?", a declarat Fătu, precizând că este vorba despre o problemă strict tehnică, ce nu poate fi rezolvată în raport cu deciziile Curţii Constituţionale.

"Chiar nu ştiu cum să ies din percepţia aceasta pe care o aveţi despre mine, firească, de politician care ascunde ceva în spate", a replicat Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. El a precizat că, atunci când a rugat să se vină cu aceste amendamente la lege şi chiar cu propuneri de respingere a legii, aceasta a fost o sugestie de ordin practic.

De altfel, mai mulţi membri ai Asociaţiei Registrul Român de Lobby au obiecţii faţă de actuala formă a legii. Links Associates, companie de comunicare strategică şi consultanţă în Public Affairs şi Public Relations, susţine crearea unui cadru european în desfăşurarea activităţtii de lobby în Romania care să respecte principii precum transparenţa, integritatea, concurenţa loială, accesul egal la decizia publică. "În noua lege care ni se propune aceste principii nu par să se regăsească. Dorim să le transmitem decidenţilor că o lege a lobby-ului care este îngusta în sensul în care se adresează unei singure categorii - consultanţii - nu va eradica nici corupţia şi nici nu va asigura un acces mai larg al publicului la decizia politică", a declarat Corina Vinţan, CEO Links Associates, cu ocazia dezbaterilor de la conferinţa "Mediafax Talks About Lobby". Links Associates consideră, prin urmare, ca înainte de a face pasul catre o lege a lobby-ului este necesar un proces amplu de consultare pentru a decide dacă aceasta este necesară sau dacă nu cumva există resorturile de funcţionare în legea transparenţei decizionale, care poate fi îmbunătăţită, daca nu cumva există exemple mai fericite care pot inspira pentru a avea un cadru de reglementare european.

Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby, i-a spus preşedintelui Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, să nu îi ajute în domeniul lobby-ului şi că legea aflată în Parlament îi scoate din piaţă dacă va fi menţinută în actuala formă. Ea a declarat, la finalul la conferinţei "Mediafax Talks about Lobby", că legea lobby-ului aflată la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se referă la o categorie foarte restrânsă, cea a lobby-iştilor de meserie, iar motivaţia parlamentarilor este că doresc să aducă un sprijin, pentru ca oamenii să îşi facă mai bine datoria pe acest domeniu, însă de fapt nu este decât o reglementare a profesiei, fără a pune problema intereselor tuturor celor care se ocupă cu influenţarea deciziiilor.

"Domnule preşedinte, cu tot respectul, vă rugăm, nu ne ajutaţi, ne descurcăm singuri, nu avem nevoie de acest ajutor. Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că această lege, în această formă, în care definiţia lobby-iştilor este una restrânsă, cărora le faceţi un cod profesional, un Barou al lobby-iştilor, pe noi ne scoate din piaţă. Aş vrea să reţineţi această concluzie foarte dură: noi, în câteva luni, noi dispărem din piaţă ori intrăm în subteran", a spus aceasta.

Laura Florea a continuat: "Eu nu vreau să fac acest lucru, eu vreau să îmi desfăşor activitatea cu integritate şi transparenţă, cum am făcut-o şi până acum, prin autoreglementare. Haideţi să facem o lege a transparenţelor intereselor şi atunci veţi vedea care este utilitatea socială a unei astfel de reglementări".

Bogdan Ciucă i-a invitat pe toţi cei interesaţi să depună amendamente la Comisia juridică pentru că în lipsa acestora parlamentarii nu au ce analiza şi nu pot lua o decizie în cunoştinţă de cauză. De altfel, Ciucă a salutat faptul că la conferinţa "Mediafax Talks about Lobby" a existat o calitate a dezbaterilor pe care nu a întalnit-o în alte discuţii avute pentru elaborarea de legi. El a insistat însă pentru depunerea de amendamente la comisie, inclusiv propunerile de respingere a legii care au fost formulate de alţi participanţi la conferinţă. "Plec cu anumite gânduri de aici, dar eu sunt un singur vot. Sugestia mea era, ca lobby-işti adevăraţi ce sunteţi în sală, să aveţi o strategie în sensul acesta şi ştiţi foarte bine că va conta foarte mult ca aceste argumente să fie puse pe hârtie şi să fie trimise la comisie", a spus Ciucă, adăugând că sunt utile toate aceste adrese, pentru că se pot primi la comisie argumentele unei singure părţi, în favoarea unei reglementări.

Laura Florea a precizat că asociaţia pe care o conduce are numeroase propuneri de îmbunătaţire a legii în sensul transformării acesteia într-o lege a transparenţei intereselor şi că, după această conferinţă, le va înainta Comisiei juridice.

Ciucă a mai precizat că legea nu are termen de finalizare 1 februarie în Comisia juridică, acest termen fiind legat mai mult de începerea sesiunii parlamentare de primăvară şi de reluarea dezbaterilor în Parlament. El a spus că va mai dura până când Comisia juridică va finaliza un nou raport la aceată lege şi vor fi purtate în continuare discuţii cu cei care doresc şi vor fi analizate toate propunerile şi amendamentele depuse.

Legea lobby-ului a fost retrimisă la Comisia juridică în data de 10 decembrie de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, pentru a fi reanalizată şi repusă în discuţie în sesiunea parlamentară de primăvară.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Bogdan Ciucă, europarlamentarul Adina Vălean, senatorul Mircea Geoană, experţi, avocaţi şi cei implicaţi direct în activitatea de lobby au participat, marţi, la conferinţa "Mediafax Talks about Lobby", organizată de Agenţia de presă Mediafax , în pateneriat cu Asociaţia Registrul Român de Lobby, tema principală fiind transparenţa activităţii de lobby, în contextul actualului proiect de lege propus de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în decembrie 2013.

Scopul conferinţei a fost să pună în dialog, într-o dezbatere publică interactivă, principalii actori din procesul activităţii de influenţare a deciziei publice şi să ofere noi abordări asupra desfăşurării optime a activităţii de lobby, în acord cu politicile şi bunele practici europene. La dezbaterea publică au participat decidenţi politici, reprezentanţi ai principalelor instituţii din România, profesionişti care activează în domeniul lobby, ONG-uri şi jurnalişti, precum şi experţi din instituţiile europene şi internaţionale.

Lectorii invitaţi au fost: Valeriu ZGONEA - Preşedintele Camerei Deputaţilor; Bogdan CIUCĂ - Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor; Lucyna GUTMAN-GRAUER - Board Member, SEAP Society of European Affairs Professionals; Adina VĂLEAN - Europarlamentar, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa; Laura FLOREA - Preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby; Mircea GEOANĂ - Senator PSD, fost ministru de Externe şi ambasador al României în SUA; Leonard ORBAN - Preşedintele CA al Institutului European din România, fost comisar european pentru Multilingvism; Codru VRABIE - Preşedinte, Asociaţia EPAS; Roberto MUSNECI - Senior Partner, Serban&Musneci Associates; Ionuţ SIBIAN – membru CESE; Liviu FĂTU - Avocat, Fătu Law Firm.